Denisuca – nevastă de Coşmar

de la Raul

Azi sunt într-o oarecare lipsă de inspiraţie, dar m-am gândit tot mai mult la “băgătorii de seamă”. Sunt acele persoane care poate că au idei multe şi interesante, dar care, odată scăpate pe un blog sau un forum, nu fac decât să împroaşte cu rahat. Nu spun nimic interesant, însă vor să pară inteligenţi – pentru că ei aşa se consideră – şi, din colţul gurii şi, bineînţeles, de la înălţimea la care s-au ridicat singuri, emit tot felul de păreri despre diverse subiecte sau persoane.
N-o să dau exemple concrete, nu aş face decât să mă cobor la nivelul lor, dar sunt convinsă că măcar doi dintre ei îmi citesc blogul şi vor auzi bâzâitul muştei de pe pălărie [nu e tocmai anotimpul căciulilor].
Oameni buni, am mai spus-o şi o repet: a te certa pe Internet – fie pe forumuri, fie pe bloguri etc. – e ca şi cum ai participa la Olimpiada Specială: chiar dacă câştigi, rămâi un retardat [îmi cer scuze persoanelor retardate, no offence intented]. Să nu fiu înţeleasă greşit: nu mă refer aici la certurile copilăreşti cum a fost cea dintre Darius şi Sebi, ci la acei ghivoli care împung în stânga şi-n dreapta, în speranţa că vor obţine atenţie [fie din partea celor mulţi sau măcar a uneia dintre persoanele "vizate"].
Dragilor, nu mă interesează părerea voastră despre blogosferă, despre ce şi cât fac unii bloggeri în diferite situaţii, despre cât de naşpa sunt bloggerii români sau, ca să “ieşim” din blogosferă, nu dau o ceapă degerată pe părerea unor persoane frustrate despre munca mea în presă sau despre ce fuck eu în timpul liber.
E blogul meu, scriu fix ce vreau eu pe el; e viaţa mea, fac ce vreau şi doar pe mine mă priveşte ce fuck. Clar?

Cât despre titlu, dacă nu ştiţi, întrebaţi.

De la Sebi:

Luaţi cea mai apropiată carte. Deschideţi-o la pagina 111. Şi citiţi primul paragraf NOU din pagină.

Aşadar:

Şi îi puse repede în braţe cumpărăturile doamnei Marty, pe care obosise să le tot plimbe de colo până colo. Apoi surâsul îi reveni, şi în acest surâs se desluşea răutatea ascunsă a vânzătorului încercat care intuia încurcătura în care se vor afla atât doamnele, cât şi fata. Ea însă era emoţionată de vânzarea neaşteptată ce i se oferea. Acest om i se înfăţisa pentru a doua oară în chip de prieten necunoscut, ca un adevărat frate, inimos şi întotdeauna gata s-o salveze, din umbră. Ochii i se umplură de recunoştinţă şi-l urmări îndelung cu privirea, în timp ce el dădea din coate să ajungă cât mai repede la raionul său.

Emile Zola, “La paradisul femeilor”
Am ales această carte nu pentru că era – la propriu – cea mai apropiată de mine, ci pentru că asta citea mama când era însărcinată şi de aici mi-a ales prenumele [Denisa].

Cata din postarea anterioara e ziarist, la fel ca si cei doi Dani de acum. Cineva sa opreasca naibii caldura, ca ne stricam toti de cap!

UPDATE: Dan-ul din stanga zice asa:

“te rog sa adaugi pe blog ca eu nu sunt afectat de caldura, ci numai creierul meu!”

Pentru fanii ingrijorati ai lui VisUrat si JEG, o veste buna: s-au impacat, ma! Impacarea va fi “oficializata” de Andressa Marin, intr-un cadru blogaresc – piscina vreunui hotel al altor vecini inca nebotezati de blogarime.
Pentru inscrieri, mai asteptati putin.

UPDATE: Dovada ca s-au impacat.

Marti, la Deva s-a consemnat cea mai calda zi din an. Temperatura aerului la ora 12.30 înregistrata la Statia Meteo din Deva a fost de 34 de grade Celsius, a declarat Gabriel Bulgar, meterolog de serviciu.

UPDATE: Între timp, la staţia meteo s-au înregistrat chiar 40 de grade Celsius, aşa că la vremea când a fost scrisă postarea asta eram cu toţii nişte fericiţi. Părerea mea!

De sase ani ma tot invart prin presa, un cotidian, un saptamanal, o fabrica de biciclete, o firma de grafica & design, iar ziare, DTP… pe dracu! BestJobs mi-a gasit, pe baza criteriilor mele de cautare, jobul potrivit. VisUrat a primit si el o oferta pentru un post de dansatoare (!), dar eu l-am luat, clar! Sa imi tineti pumnii, o sa aplic!

UPDATE:

90%

How Addicted to Blogging Are You?

P.S. Aş fi pus codul aşa cum trebuia, dar nu uitaţi că nu-s pe WordPress…

UPDATE: Cu scuzele de rigoare, nu mai stiam de pe care blog am ajuns pe site-ul asta etc. Deci, de la Boyar îl am.

Cum spuneam şi în postarea anterioară, sunt roşie ca un rac şi TOATĂ pielea mă ustură, pentru că am stat, ieri, patru ore în soare, când ardea mai tare. Deci m-am ars.
Azi, în timp ce-mi plângeam de milă, am întrebat-o pe mama: “Aaaau, auzi, da’ oare nu se dă concediu medical pentru…”
Mama: “Pentru prostie? Nu!”

Se tot discuta posibilitatea ca românii să călătorească în Statele Unite ale Americii fără viză. O idee bună. Iată ce părere are preşedintele american, George W. Bush, despre asta:

Mulţam tata