RSS
 

Archive for December, 2007

Tag: România mea este…

22 Dec

Am rămas datoare cu răspunsul la o leapşă primită de la Orădeanul:

România mea este… o ţară interesantă. De fapt, ea, ţara, e frumoasă. Are “di tăti” [chestiile alea cu care ne tot lăudăm noi]: munte, mare, Deltă, oraşe vechi şi frumoase, în fine, tot tacâmul.

Din păcate, toate minunile astea din România mea nu sunt nicicum promovate, oamenii sunt, în marea lor majoritate, aşa cum ştim cu toţii că sunt, iar cei pe care nu îi pot numi demnitari, pentru că este un cuvânt care te duce cu gândul la demnitate, nu sunt altceva decât o adunătură de scursuri nesimţiţi. Nişte “băieţi deştepţi” care îşi urmăresc doar propriile  interese.

Scurt şi cam sec…

 
 

Am făcut-o de oaie[rless]

22 Dec

A venit vremea să mai scriu şi pe blog, după o pauză destul de lungă şi nu tocmai justificată.

În principiu, vorba lui Sebi, n-am prea avut acces la net. Iar când am avut, n-am avut chef de nimic. Şi tot aşa…

Cred că ăsta va fi un post mai lung decât de obicei.

Marţi, devenii au intrat în rândul lumii “civilizate”, odată cu deschiderea primului hypermarket Real din judeţ, Mecca obsedaţilor de shoppingăreală. Hypermarketul a fost umplut până la refuz, iar de marţi şi până joi, adică ultima dată când am mai ajuns eu acolo, a fost deschis non-stop. Probabil că mai e şi acum. Mă gândesc cu milă la cei care au luat credite pentru “nevoi personale” ca să poată cheltui aşa cum se cuvine de sărbători. Nu vreau să mă aprind iar şi să-i critic pe cei care cheltuie excesiv doar pentru că aşa face toată lumea şi pentru că, măcar o dată pe an, vor să se simtă ca făcând parte din “middle class”. Nu vreau să fac asta, pentru că şi eu am microbul cumpărăturilor inutile în sânge, dar încerc să mă tratez.

Ştiu că, în perioada asta, toate super-hyper-mega-marketurile din toată ţara sunt pline de cumpărători avizi, dar ca să vă faceţi o idee despre ce a fost la Deva, o să vă spun că miercuri seară am fost şi eu. De fapt, miercuri noaptea, pe la ora 23. Parcarea era plină de maşini, moment în care tata a zis “Bip-bip-biiiip, io nu mă bag aici!”. Era, săracul, în minoritate, aşa că am intrat. Nu am căscat ochii foarte mult şi nici nu am ajuns pe la toate raioanele, oricum era plin de lume şi oriunde te întorceai, dădeai peste coşul altcuiva. Am stat cam o oră – o oră jumate în magazin, apoi ne-am îndreptat spre casele de marcat. Magazinul are peste 30 de case de marcat, mai erau şi nişte case suplimentare – adică nişte măsuţe la care stăteu în picioare tanti care scanau codurile de bare şi încasau banii -, dar chiar şi aşa, am stat la coadă cam o oră jumate. Poate ceva mai puţin, dar mie aşa mi s-a părut. Cel puţin nu era nimeni revoltat că se stă aşa de mult la coadă. Asta mai lipsea…

Read the rest of this entry »

 
 

Pozele de la Craiova

17 Dec

Nu făcui prea multe, că fu frig şi-mi îngheţă nasu’, dar tot am câteva poze OK. Dacă nu ne grăbeam aşa de tare, poate reuşeam să fac mai multe. Oricum, enjoy! Click aici sau pe poza de mai jos pentru întregul set.

 
 

Am înfrânt!

17 Dec

Ieri s-au afişat câştigătorii concursului Bloggeri.ro. Sunt pe locul 4, cu 4 voturi primite de la juriu şi 248 voturi de la cititori, adică un total de 992 voturi. Mii de mulţumiri pentru că m-aţi votat şi pentru că m-aţi suportat [cineva scria pe blog că la mine se găsesc articole - parcă - interesante, poze şi rugăminţi să fiu votată]! Mulţumesc şi celor care au muncit la organizarea acestui concurs, îmi imaginez că n-a fost uşor, cu toate hopurile…

Am câştigat un mp3 player de 1 GB, foarte simpatic, exact premiul care-mi făcea cu ochiul de la începutul concursului. Mă bucur că a câştigat şi Nenea Cosmos un aparat foto şi îi felicit pe ceilalţi câştigători.

P.S. Se pare că soarta a fost crudă şi nu am câştigat “stick-ul în formă de shaworma”, aşa cum credeau unii. big grin Poate data viitoare.

 
 

Back from Prazilia

17 Dec

tongue Îmi place la nebunie numele ăsta, mulţam Dănuts pentru “inspiraţie”.

Aşadar, am  fost la întâlnirea bloggerilor craioveni, organizată de Blogatu. Am ajuns cu greu pentru că în Craiova ninsese şi nu am găsit nici un taxi liber şi a mai avut şi trenul întârziere. Nu ştiam că în Craiova sunt atâţia bloggeri. Din păcate, n-am socializat cu prea mulţi dintre ei, întrucât masa era lungă şi noi ne-am aşezat într-un capăt, iar eu nu m-am mişcat de acolo. Am stat aproape de byREV, de soţia lui şi de Jimmy. Abia după ce am ajuns la Deva am constatat că unii bloggeri au fost deranjaţi de prezenţa noastră acolo, da’ noah, ce să zic… sănătoşi să fim!

Îmi pare rău că nu am apucat să văd mare lucru în Craiova, poate altă dată. Mulţumesc pentru invitaţie şi pentru ospitalitate şiii [!] Blogatule, acum, că tot ai câştigat un domeniu la concursul Bloggeri.ro, aşa-i că o să te muţi iute pe el? To hell with Blogspot! big grin

 
 

În Craiova ninge

16 Dec

Şi e frig. Bine măcar că este oaierless în clubul Pirates, unde ne adunarăm big grin la Craiova Bloggers Meeting.

Se pare că Mufică Usebeu e mai cunoscut decât mine, pentru că toţi bloggerii de aici au sărit pe el – şi i-au strigat numele – când a ieşit din ghiozdan. Pe mine nu a sărit nimeni. tongue

O să pun şi poze mai târziu; merge netu’ prost. Din păcate, nu o să apuc să văd Craiova, pentru că e friiiig şi pentru că o să mai trebuiască să plec şi acasă.

 
 

Au capu’!

16 Dec

Doareee. Promit să nu mai beau atâta până data viitoare. big grin

 
 

Reclame vechi?

15 Dec

Dintotdeauna m-au fascinat reclamele vechi, cele pe care le vedeam în revistele din România “de dinainte”, mai rar la televizor sau pe care le auzeam la radio. Oricum, “print ad”-urile vechi constituie şi acum o sursă de fascinaţie pentru mine. De aceea m-am bucurat să descopăr Romanian Old Ads Resource, despre care am mai scris şi care, între timp, a “primit” şi un site dedicat. Este o revistă în flash, care a ajuns la numărul 4 şi pe care o puteaţi găsi pe un site care nu mai există. Enjoy!

 
 

Despre reclamele la parfumuri

15 Dec

În fiecare an sunt lansate zeci, poate sute de noi parfumuri. Arome unice, dulci, “proaspete”, înţepătoare, în fine, pentru fiecare nas. Vedetele sunt plătite cu sume fabuloase pentru a apărea în reclamele care se fac pentru aceste parfumuri, sunt cheltuiţi o groază de bani pentru campaniile publicitare. Fotografi profesionişti şi graficieni transformă o pagină de revistă într-o reclamă impresionantă pentru un nou parfum. Şi totuşi, agenţiile de publicitate nu sunt capabile să vină cu un slogan rezonabil pentru un parfum nou. Tot ce am reţinut din zece sau cinşpe print ad-uri pentru parfumuri este “The new fragrance for women” sau “The new fragrance for men”.

De ce? De ce nu se poate găsi câte un slogan pentru fiecare parfum? Aromele sunt unice, de ce nu ar fi şi reclamele la fel? Îmi vine greu să cred că tocmai cei care produc parfumurile ar fi atât de înguşti la minte încât să nu ceară un slogan original pentru “fragrances” produse de ei. Chiar nu observă nimeni cât de “plate” sunt print ad-urile pentru parfumuri care nu au un slogan, dar fotografiile sunt ultra-prelucrate?

The new fragrance

 
 

Katie Melua, revelaţia anului

15 Dec

Când vine vorba de muzică, pot spune că sunt destul de conservatoare. Ascult doar ceea ce ştiu că-mi place şi în general nu am răbdare să descopăr noi trupe, cântăreţi şi aşa mai departe. Dar am tot auzit, fără să vreau, o melodie într-o reclamă la – cred – Orange. Melodie care zice: “There are nine million bicycles in Beijing / That’s a fact / It’s a thing we can’t deny / Like the fact that I will love you til I die”. Şi tot auzind-o, am căutat-o şi am descoperit un întreg album cu melodii una şi una. Albumul se numeşte “Piece by Piece” şi e cântat de Katie Melua, care are o voce superbă.

Read the rest of this entry »

 
 

[Sick and] tired

15 Dec

Mai mult tired decât sick, cred.

Am obosit. Pentru mine, 2007 a început timid, a continuat lent şi se termină în forţă. Din păcate, eu nu mai dispun de “forţa” asta, mă simt atât de obosită, de sleită de puteri, de sfârşită, încât mi-aş dori să fim în 31 decembrie azi. Să mă culc şi să mă trezesc în 2008. Şi să nu îmi mai pese că nu mi-am făcut “planul” pe 2007, că nu am bifat tot ce îmi propusesem pentru anul trecut. Să nu-mi mai pese decât de binele meu. Ar fi ideal aşa. Păcat că nu suntem în 31 şi nici să nu-mi pese nu pot.

 
Comments Off

Posted in la grămadă

 

O altă variantă/versiune…

14 Dec

…dacă mai era nevoie:


thx Andressu

 
 

Nu sunteţi amuzanţi!

14 Dec

Atunci când folosiţi “pentru că” la începutul fiecărei fraze, fără să argumentaţi, de fapt, ceva, nu sunteţi nici mai amuzanţi, nici mai interesanţi. Nu sunteţi amuzanţi nici atunci când spuneţi “una bucată” în loc de “o” sau “un”. E atât de răsuflată duma asta, încât nici dacă mă forţez nu mai pot râde.

Încercaţi să fiţi originali, vă rog eu! Chiar dacă veţi părea banali, cel puţin nu cădeţi în penibil cu exprimări de genul celor de mai sus.

 
 

Testament – partea I

14 Dec

Tocmai am văzut nişte poze de la o înmormântare şi m-am îngrozit. Femeia fusese bolnavă şi după ce a murit, a mai stat vreo două sau trei zile în spital, la Bucureşti, apoi a fost adusă la Hunedoara. Nu vreau să pun poze pe blog, nu vreau să vă descriu cum arăta. Eu nu am mai fost demult la vreo înmormântare şi nici oameni morţi nu am văzut de multă vreme, dar când o să mor, nu vreau să mă vadă nimeni aşa.
Prin urmare, când o fi să mor, vreau să fiu incinerată. Mi-ar “sta” mult mai bine într-o cutie metalică de la Jacobs, de exemplu big grin, decât într-un sicriu descoperit.

Şi-acum vă rog, nu comentaţi că nu e cazul să îmi fac astfel de “planuri” şi să scriu despre chestii macabre. E clar că într-o bună zi o să mor şi io, că nu-i nimeni nemuritor, şi prefer să se ştie exact cum vreau să se procedeze atunci când va fi cazul.

Într-un articol următor, voi  scrie şi partea a doua a testamentului. Da’ cum nu am multe de lăsa în urma mea, nu o să fie un post prea lung.

 
 

Moş Crăciun a murit!

13 Dec

O veste cutremurătoare pentru copiii mici şi mari de pretutindeni: Moş Crăciun a încetat din viaţă joi, 13 decembrie 2007, la domiciliul său din Laponia. Acesta suferea de mult timp de [...]

Continuarea pe times.ro. Comentaţi şi daţi şi-un vot, ştiţi deja povestea, şi-o să vă fiu etern recunoscătoare!

Iată şi un filmuleţ pentru cei ce nu cred, cu o altă versiune a morţii Moşului: