Denisuca – nevastă de Coşmar

Eşti site de ştiri, revistă online sau site de ziar. Şi scrii despre un alt site, sau îţi informezi cititorii că pot găsi informaţii despre un anumit subiect pe un alt site. Dar nu te oboseşti să pui un link, treci doar adresa şi gata. Cititorii nu au decât să copieze adresa în clipboard, apoi să dea paste în address bar.

Dai dovadă de lipsă de respect faţă de cititori dacă nu pui un amărât de link. Şi crede-mă că dacă au găsit informaţii interesante sau relevante pentru ei pe site-ul tău, cititorii vor reveni. Nu te “face” pe tine un link spre un alt site. Sau te face?

Îţi place Gâdea sau îl preferi pe Oreste? Telefonul tău mai trăieşte sau l-ai zdrobit cu un ciocan, ca să fii cool? Îţi place să dai foc la bărcuţe?

Tu cât de Mircea Badea eşti?

via Siropel

foto

Mă jucam cu un telefon simpatic, care va fi al meu în câteva zile – Nokia, se-nţelege – şi în timp ce alegeam un ringtone pentru alarmă, deci pentru trezire, mă întrebam de ce nu există, oare, tonuri de apel pentru culcare.

Ar fi minunat să setezi alarma să te adoarmă la ora 23, iar atunci când sună, să adormi instantaneu, sau în maximum cinci minute, aşa cum se întâmplă la trezire.

Articol scris de Ovi şi publicat în Iaşi Plus

M-am “lovit” de acest slogan imbietor, care m-a determinat să calc pragul magazinului şi de ce să nu fiu sincer, am incercat şi cumpărat haine de acolo şi nu mi-a părut rău. Intr-adevăr, am găsit marfă din Germania, de firmă, la preţuri mai mici decat cele la care magazinele chinezeşti care au umplut ţara se chinuie să-şi vandă ştifturile – sau chinezismele, că tot e un termen la modă.

Am cumparat la preţuri incredibil de mici imbrăcăminte pe care in Germania aş fi dat de cateva ori mai mult. Singura chestie, de care nu mi-a fost insă jenă, a fost că ele au ieşit din moda sezonului care se incheie şi, aşa cum procedează cei care nu vor să rămană cu marfă veche pe stoc, aceasta se vinde la preţuri mici. Foarte mici.

Până aici, totul în regulă, însă pe mine mă distrează sloganul, care pană acum şi-a demonstrat eficienţa, cu toate că tinde să devină puţin cam depăşit. Asta datorită noului val de preţuri româneşti, care ar vrea să fie nemţeşti, dar colac peste pupăză, se referă la produse şi servicii romaneşti, in cel mai bun caz, dacă nu chinezeşti.

Şi uite aşa, incet, incet, ne cresc preţurile mai tare decat salariile şi pensiile, mai nou cresc şi amenzile de circulaţie, pe care legiuitorul a avut grijă să le facă de la inceput ca reprezentand un anumit procent din salariul minim pe economie.

Mă intreb ce va face un şofer care, intamplător, e fără loc de muncă de cateva luni, dar nu a ajuns la disperarea de a-şi vinde maşina, şi chiar a indrăznit să circule cu ea, dar a uitat să-şi pună centura? Va pierde două puncte şi va plăti 112 lei, sumă care reprezintă 20 la sută din salariul minim pe economie, pe care el nu-l are? Şi dacă nu are, de unde să plătească? Dacă nu plăteşte, face puşcărie? Dacă face puşcărie, cand iese de acolo va fi un model pentru ceilalţi şi sigur se vor ingrămădi toţi să-l angajeze!

Concluzia e simplă: dacă n-ai bani, stai acasă!

Dintr-un articol publicat în Ziarul Financiar aflăm ce au cumpărat românii de la IKEA, în ultimul an.

Vânzările au urcat la 100 de milioane de euro, din care doar 60% a fost mobilă, restul reprezentând accesorii şi produse din restaurant.

Ce au cumpărat românii, în afară de mobilă:

• 1. becuri economice – peste 230.000 de bucăţi;
• 2. perne şi pilote – peste 180.000 de bucăţi;
• 3. tigăi, oale, borcane, ustensile de bucătărie – 76.560 de bucăţi;
• 4. chifteluţele suedeze – 2,5 milioane de bucăţi;
• 5. hotdog – aproximativ 1.200.000 de bucăţi;
• 6. prăjituri – peste 227.000 de porţii.

Deci prăjituuuri! De-aia merge românu’ la IKEA, ca să mănânce prăjituri şi chifteluţe suedeze. “IKEA- locul unde iau prânzul corporatiştii din Băneasa” este un alt articol interesant.

În clădirea de birouri unde lucrez eu, pe hol miroase a grătare!!!!!!11!!!1 Asta n-ar fi nimic, dar de la etajul 5, unde-şi are sediul un studio de televiziune locală [cred că Ar fi mai bine să Nu spun care esTE numele postului de televiziuNe, cA să nu le fac probleme colegilor], se aude muzică până afară, în faţa clădirii. Curiozitatea m-a împins pe scări, până la etajul cu pricina. Geamurile alea mai au puţin şi zboară, da’ e bine că oamenii se distrează. La mulţi ani sărbătoritului, oricine-ar fi el!

În altă ordine de idei, da’ tot legat de clădirea în care lucrez: o minte strălucită [adică dată cu sclipici, nu altfel] s-a gândit că o bună metodă de a economisi energia electrică ar fi montarea unui temporizator în locul întrerupătorului de la baie. Nimic nu se compară cu treburile făcute în grabă, în aşa fel încât să te încadrezi în cele 60 de secunde pe care le ai la dispoziţie până se stinge lumina! Priceless.

Elena Udrea a inaugurat, vineri, rubrica Best Of la MTV News, devenind astfel primul politician care prezintă ştirile muzicale.

Femeia asta mai face şi politică sau se ocupă doar cu tricotaje & stuff? De fapt, reformulez: Elena Udrea a făcut vreodată politică? Mai mult decât să spună despre celebrul bileţel?

- Nepoate, nepoate, cum îi zice neamţului ăluia de ascunde lucrurile prin casă!?
- Alzheimer, bunicule!

via

Articol scris de Ovi şi publicat în Iaşi Plus

Stiam ca in ultima vreme au avut loc scumpiri la produsele alimentare si o perioada, nu am mai fost prea vigilent la bonul de casa cand mi se parea cam “groasa” amenda cumparaturilor facute.
Asa de cateva ori, dar la un moment dat, cand am incercat chiar sa ma incadrez intr-o anumita suma, am constatat ca domnisoara, de alfel foarte amabila, de la casa imi cere o suma cu mult peste “asteptarile”, la care am studiat impreuna bonul.
Culmea e ca fata avea dreptate, ea scanase tot ce aveam in cos, si totul era perfect din punctul ei de vedere. Am platit, am incarcat portbagajul masinii dar nu m-am putut abtine sa nu revin in magazin pentru a ma lamuri unde am fost “Pacala”?
Nu vreau sa fac reclama unor produse, de aceea o sa generalizez.

La raionul de bere, m-am bucurat la un pret care era scris in dreptul unor sticle de 2.5 litri dar acest pret corespundea unor sticle de 2 litri din aceeasi familie. La raionul de paine sunt informat de eticheta ca voi manca sanatos dintr-o paine de secara, la un pret bunicel, o pun in cos si acasa constat ca am luat cea mai alba si mai scumpa paine din supermaketul cu pricina. Aici, la paine, nu am comentat niciodata din respect pentru cei care concura la producerea ei, dar ma deranjeaza aranjatul asta in raft, facut de comercianti pentru a-si putea vinde si produsele mai scumpe.
La raionul de menaj, ma atrage pretul unui pachet de pungi pentru gunoi, pe care scrie ca sunt si parfumate si mai au si un bonus de alte pungulite. Pun mana pe pachet si-l bag in cos, bucuros de pretul vazut.
La final vad ca am dat dublu, chiar daca nu aveam nevoie de bonusul din pachet.
Dupa ce am platit, am revenit printre rafturi, de data asta, cu mainile in buzunar, doar pentru a vedea unde am gresit.
Peste tot, pe unde facusem cumparaturi, marfa era deranjata intentionat, produsele oarecum asemanatoare dar mai scumpe erau puse in locul cu etichete pe care scria un pret mai mic, iar produsul cu pret mic lipsea bineinteles.
Daca stii sa compari codul de bara de pe produs cu cel de pe eticheta, ai o sansa de a nu pica victima la sfarsit cand trebuie sa platesti. Daca faci cumparaturi zilnice si nu umpli cosul pentru o saptamana, suma este relativ mica si nu-ti dai seama ca ai fost fraierit.
Concluzia este: atentie, cumparatori, nu mergeti pe mana neamtului daca supermarketul lui se afla in Romania, fie el chiar si Real! Caci acolo mi s-au intamplat aceste lucruri neplacute si va asigur ca nu e vorba de neglijenta, atata timp cand acelasi lucru se untimpla la mai multe raioane in acelasi timp.
Sa fi dat ordin neamtul sa creasca valoarea vanzarilor?

Show-ul începe la ora 20 şi voi fi acolo. Revin cu poze.