- Vestea bună este că joi ne duce Andrei la Cluj – nu, nu cu forţa, ne duce cu acordul nostru, dacă pot spune aşa.
Vestea proastă este că nu mai prindem Schnitzilla. - Vestea bună este că a cam venit primăvara.
Vestea proastă este că n-o să mai pot purta hanoracul de la Sheepses. [promit o poză cu el, mâine] - Vestea bună este că mă simt bine, am mâncat, am băut cafea, aş dormi vreo două ore.
Vestea proastă este că sunt la serviciu.
- Vestea bună este că am schimbat din nou headerul.
Vestea proastă este că nu se prea vede fără Ctrl+F5.
Am ramas uimită… când pe zidul unei case am citit “Hoţi Bandiţi”. Eram convinsă că prin zona aia sunt hoţi şi bandiţi, dacă aşa scria. Asta până când am mai crescut şi mi-a spus tata bancul cu babele şi magazia de lemne şi atunci m-am liniştit.
Mi se părea fantastic… să fii mare şi să poţi face ce vrei tu.
Îmi plăcea… să umblu prin casă cu mâinile pline cu pixuri şi creioane şi cu un caiet la subraţ.
Credeam că… învăţătoarea pe care am cunoscut-o în clasa I o să-mi fie învăţătoare toată viaţa. De-asta cred că m-am cam strâmbat când am văzut-o prima dată. Era cam bătrână…
N-am înţeles… multe lucruri, dar aşa-i când eşti copil.
Nu înţelegeam… de ce trebuie să port numărul matricol cusut pe haină. Pentru comunişti, eram doar un şir de numere. Pentru mine, eram Denisa.
Leapşă de la BlindGirl. Merge mai departe la toată lumea. Să vă văd!
Duminică s-a lansat site-ul glewp.com. Prima impresie este că e foarte mov. Apoi, te întrebi ce mai vrea şi site-ul ăsta. Încă un site de socializare? Nu avem destule?
Nu este o reţea de socializare, este un site care a fost gândit iniţial ca un forum unde utilizatorii să poată adresa întrebări – din aproape orice domeniu – şi primi răspunsuri. Numai că pe un forum poţi aştepta destul de mult până să primeşti un răspuns. Glewp va permite utilizatorilor să primească pe loc un răspuns la întrebările lor. Sistemul seamănă cu Yahoo! Ansewers, doar că poţi pune o întrebare în română şi vei primi răspunsul în aceeaşi limbă. Conversaţiile pe chat-ul Glewp se pot purta în mai multe limbi, deci Glewp nu este doar pentru români.
Ca Glewper, adică membru înregistrat al site-ului Glewp, poţi să deschizi o cameră de chat cu un alt membru. De fapt, poţi să-ţi creezi propriul chatroom, “tarlaua” ta, unde tai şi spânzuri. Vestea bună pentru cei cărora nu le place culoarea mov este că tema poate fi personalizată; după ce ţi-ai creat un cont, poţi schimba culorile în care vezi site-ul.
Şi o chestie foarte faină: dacă scrii pe blogul sau site-ul tău despre Glewp şi devii cel mai bun referrer pentru perioada 1 aprilie – 1 mai, poţi câştiga 200 de euro [detalii aici]. Numa’ bine!
Cristian şi fiica lui, Monica, doi oameni cu suflet mare, au fost inspiraţi de gestul lui Fluture şi au decis să ofere unuia sau mai mulţi copii merituoşi posibilitatea de a merge în tabără vara aceasta. Pe cheltuiala lor. Cristian şi Monica vor suporta toate cheltuielile, tot ce trebuie să facem noi este să găsim un copil care să şi merite acest cadou.
Aşa că, dacă ştiţi vreun copil sărac, dar care are rezultate foarte bune la învăţătură vă rog să lăsaţi un comentariu fie aici, fie la Monica pe blog.
Regulile propuse de ei sunt următoarele:
- Elev (elevă) în clasele I-VIII
- Rezultate la învăţătură bune şi foarte bune (pentru clasele I-IV, calificativele din carnetul de note trebuie să fie doar FB)
- Să fi participat în cursul anului şcolar la cel puţin o fază superioară a Olimpiadelor.
Să vedem cine merge în tabără vara asta. ![]()
În plus, am observat că mulţi dintre cititorii mei ar fi dispuşi să doneze calculatoare vechi copiilor care au nevoie de ele. Şi eu am avut un calculator care nu-mi mai folosea, acum Dragoş mi-a adus hardul care lipsea şi peste câteva zile, verişorul meu va putea să intre aici şi să-i mulţumească printr-un comentariu scris chiar de la calculatorul lui cel nou.
Aşa că dacă mai aveţi calculatoare vechi, dar funcţionale, pe care sunteţi dispuşi să le donaţi unor copii cărora le-ar putea fi de mare folos, Cristian s-a oferit să plătească transportul acestora de la “donator” la “destinatar”. Ştiu că am cititori excepţionali, aştept propuneri, comentarii, “oferte”. Mulţumesc.
Dear Denisa Lala,
Good day!
I am Lily Luo , the seller of Top Accessory Co.,Ltd ,we are a professional fashion jewelry , scarves , belt and bags supplier in Yiwu Zhejiang China , we konw you from webside ,nice to meet you here !Could you pls kindly let us know what you are want to buy now , then I will send you some of our product’s pricture for your selection , or if you have some need develop , we ‘d like do it for you.
We have attached a few photos for you reference,if you need more photos,pls feel free for let me know!
We are are sincerely like to cooperate with you , your kindly reply would be highly appreciated
Thanks & Best regards
Acesta este un mesaj “profesional”, business-to-business, trimis în urma unei cereri de ofertă lansate de mine în urmă cu doi ani. După doi ani, s-a trezit chinezoaica să-mi trimită poze cu poşetele, curelele şi eşarfele lor, cu toate că eu specificasem clar că am nevoie de o ofertă de preţ pentru mărgele şi accesorii pentru “mărgelit” [adică acele chestiuţe metalice care se folosesc la realizarea mărgelelor].
Ce să fac eu cu oferta asta, primită după doi ani? Şi de ce primesc oferta [vorba vine, de fapt mi-au trimis nişte poze] lor de poşete, dacă eu am cerut preţuri la mărgele? Pff!
Tocmai am văzut filmul Marley and Me. Este povestea unei familii şi a câinelui lor, Marley. Am plâns de vreo trei ori, povestea e superbă, dar foarte tristă, mai ales dacă ai pierdut un câine şi ştii ce înseamnă asta. Nu spun mai multe, filmul trebuie văzut, nu povestit.
- Să mănânci peşte azi, îmi spune mama într-una din zilele trecute.
- De ce?
- Ca să rămâi gravidă. E Bunavestire.
- Aha. Da’ dacă folosesc prezervativul şi mănânc peşte, mai rămân gravidă?
- Nu.
Gata, s-a încheiat concursul început în urmă cu opt zile. Cei de la Haircare.ro au venit cu o idee foarte mişto: să organizăm aici, pe blog, un concurs la care putea participa oricine, singura condiţie fiind să ne spună ce premii şi-ar dori. Premiile, constând în produse profesionale pentru îngrijirea părului, se puteau alege de pe site-ul Haircare.
Am primit 187 de comentarii, dar, după ce am şters duplicatele, trackback-urile şi comentariile în care lumea mă întreba câte ceva, au rămas 177 de comentarii valide. Reprezentanţii Haircare.ro au tras la sorţi cele două comentarii câştigătoare. Cele două persoane care au lăsat comentariile câştigătoare vor primi acasă, prin curier, produsele alese.
Câştigătoare sunt: read more »
Nu ştiu de unde şi mai ales când s-a transformat Elena Băsescu în EBa. M-am mai uitat la ştiri, în trecere prin bucătărie, mai citesc un ziar [e drept că mai mult ziare locale, spre nenorocul meu], dar parcă treaba asta cu Elena Băsescu > EBa s-a întâmplat peste noapte. Singurul lucru care-mi vine în minte este transformarea “divei” Jennifer Lopez în JLo. Poate că şi Elena Băsescu se vede vreo divă mioritică ajunsă mult prea sus ca să i se mai spună pe numele întreg. Când ajungi destul de sus, îţi poţi spune cum vrei: Puff Daddy este şi el P.Diddy, Jennifer Lopez e JLo etc.
Ce mă surprinde pe mine cel mai tare este rapiditatea cu care toată lumea a adoptat noua poreclă [sau ce naiba o fi] a micuţei Băsescu. Deschid un ziar local, pac! Editorial cu titlul “EBa, de ce nu?”. Măi, să fie. O fi greşit editorialistul, mi-am zis. Nu, cele trei litere se repetă şi-n articol, deci o fi vrând el să spună ceva. Deschid televizorul, dau pe Realitatea. Se dezbate dacă “E da sau EBa”. Extraordinar! Când dracu a adoptat toată ţara numele celei dintâi fiice a poporului? Şi mie de ce nu mi-a spus nimeni?
Dacă m-ar fi întrebat pe mine, aş fi sfătuit-o pe Elena Băsescu să-şi spună Elba. Este numele unei fabrici din Timişoara care produce corpuri de iluminat. Şi-ar fi asociat chipul angelic – de Angelină autohtonă – şi luminos cu un producător de becuri, Elba sună mai frumos decât EBa şi poate mai primea şi bani de-un Cico. Sau nu ar fi putut să facă asta, pentru că Luxten e concurentul Elba?
Nu ştiu cine e Florin Medrea. După nume, ar putea fi tatăl unei foste colege de-a mele din şcoala generală. Nu am nimic cu omul Florin Medrea, dar am ceva cu webdesigner-ul Florin Medrea, care deţine site-urile e-orastie.ro şi medrici.com. Asta pentru că Florin Medrea a făcut site-urile orastie.info.ro şi turdas.ro, site-uri oficiale ale primăriilor acestor localităţi, dar a “scăpat” câteva cuvinte-cheie importante pentru el, cum ar fi:
medrici, florin medrea, medrici.com, e-orastie.ro, firme orastie, Medrici.
<ironie>Desigur, aceste cuvinte sunt relevante pentru cei care caută informaţii despre municipiul Orăştie.</ironie> Nu se ştie niciodată de unde pică următorul client. Dar cât de etic o fi să-ţi laşi “urmele” în descrierea unui site pe care l-ai făcut, pe bani publici, pentru o primărie?
Ce descriere apare pe Google la primul rezultat pentru căutarea “Primăria Turdaş”? Păi…
Primaria comunei Turdas, turdas, pricaz,spini,rapas,orastie,administratie publica, administratie publica locala,primarii,primarie,primaria,primar,medrici …
Pe lângă asta, la “legături utile”, pe site-ul turdas.ro, există un link către medrici.com. Ruşinică!










on 
