- Vestea bună este că joi ne duce Andrei la Cluj – nu, nu cu forţa, ne duce cu acordul nostru, dacă pot spune aşa.
Vestea proastă este că nu mai prindem Schnitzilla. - Vestea bună este că a cam venit primăvara.
Vestea proastă este că n-o să mai pot purta hanoracul de la Sheepses. [promit o poză cu el, mâine] - Vestea bună este că mă simt bine, am mâncat, am băut cafea, aş dormi vreo două ore.
Vestea proastă este că sunt la serviciu.
- Vestea bună este că am schimbat din nou headerul.
Vestea proastă este că nu se prea vede fără Ctrl+F5.
Archive for March, 2009
Veşti bune şi veşti proaste
31
Mar
Leapşă: Când eram mică…
31
Mar
Am ramas uimită… când pe zidul unei case am citit “Hoţi Bandiţi”. Eram convinsă că prin zona aia sunt hoţi şi bandiţi, dacă aşa scria. Asta până când am mai crescut şi mi-a spus tata bancul cu babele şi magazia de lemne şi atunci m-am liniştit.
Mi se părea fantastic… să fii mare şi să poţi face ce vrei tu.
Îmi plăcea… să umblu prin casă cu mâinile pline cu pixuri şi creioane şi cu un caiet la subraţ.
Credeam că… învăţătoarea pe care am cunoscut-o în clasa I o să-mi fie învăţătoare toată viaţa. De-asta cred că m-am cam strâmbat când am văzut-o prima dată. Era cam bătrână…
N-am înţeles… multe lucruri, dar aşa-i când eşti copil.
Nu înţelegeam… de ce trebuie să port numărul matricol cusut pe haină. Pentru comunişti, eram doar un şir de numere. Pentru mine, eram Denisa.
Leapşă de la BlindGirl. Merge mai departe la toată lumea. Să vă văd! 
Glewp!
30
Mar
Duminică s-a lansat site-ul glewp.com. Prima impresie este că e foarte mov. Apoi, te întrebi ce mai vrea şi site-ul ăsta. Încă un site de socializare? Nu avem destule?
Nu este o reţea de socializare, este un site care a fost gândit iniţial ca un forum unde utilizatorii să poată adresa întrebări – din aproape orice domeniu – şi primi răspunsuri. Numai că pe un forum poţi aştepta destul de mult până să primeşti un răspuns. Glewp va permite utilizatorilor să primească pe loc un răspuns la întrebările lor. Sistemul seamănă cu Yahoo! Ansewers, doar că poţi pune o întrebare în română şi vei primi răspunsul în aceeaşi limbă. Conversaţiile pe chat-ul Glewp se pot purta în mai multe limbi, deci Glewp nu este doar pentru români.
Ca Glewper, adică membru înregistrat al site-ului Glewp, poţi să deschizi o cameră de chat cu un alt membru. De fapt, poţi să-ţi creezi propriul chatroom, “tarlaua” ta, unde tai şi spânzuri. Vestea bună pentru cei cărora nu le place culoarea mov este că tema poate fi personalizată; după ce ţi-ai creat un cont, poţi schimba culorile în care vezi site-ul.
Şi o chestie foarte faină: dacă scrii pe blogul sau site-ul tău despre Glewp şi devii cel mai bun referrer pentru perioada 1 aprilie – 1 mai, poţi câştiga 200 de euro [detalii aici]. Numa’ bine!
Tabără gratis pentru un copil care merită
30
Mar
Cristian şi fiica lui, Monica, doi oameni cu suflet mare, au fost inspiraţi de gestul lui Fluture şi au decis să ofere unuia sau mai mulţi copii merituoşi posibilitatea de a merge în tabără vara aceasta. Pe cheltuiala lor. Cristian şi Monica vor suporta toate cheltuielile, tot ce trebuie să facem noi este să găsim un copil care să şi merite acest cadou.
Aşa că, dacă ştiţi vreun copil sărac, dar care are rezultate foarte bune la învăţătură vă rog să lăsaţi un comentariu fie aici, fie la Monica pe blog.
Regulile propuse de ei sunt următoarele:
- Elev (elevă) în clasele I-VIII
- Rezultate la învăţătură bune şi foarte bune (pentru clasele I-IV, calificativele din carnetul de note trebuie să fie doar FB)
- Să fi participat în cursul anului şcolar la cel puţin o fază superioară a Olimpiadelor.
Să vedem cine merge în tabără vara asta. 
În plus, am observat că mulţi dintre cititorii mei ar fi dispuşi să doneze calculatoare vechi copiilor care au nevoie de ele. Şi eu am avut un calculator care nu-mi mai folosea, acum Dragoş mi-a adus hardul care lipsea şi peste câteva zile, verişorul meu va putea să intre aici şi să-i mulţumească printr-un comentariu scris chiar de la calculatorul lui cel nou.
Aşa că dacă mai aveţi calculatoare vechi, dar funcţionale, pe care sunteţi dispuşi să le donaţi unor copii cărora le-ar putea fi de mare folos, Cristian s-a oferit să plătească transportul acestora de la “donator” la “destinatar”. Ştiu că am cititori excepţionali, aştept propuneri, comentarii, “oferte”. Mulţumesc.
Cum fac chinezii afaceri
30
Mar
Dear Denisa Lala,
Good day!
I am Lily Luo , the seller of Top Accessory Co.,Ltd ,we are a professional fashion jewelry , scarves , belt and bags supplier in Yiwu Zhejiang China , we konw you from webside ,nice to meet you here !Could you pls kindly let us know what you are want to buy now , then I will send you some of our product’s pricture for your selection , or if you have some need develop , we ‘d like do it for you.
We have attached a few photos for you reference,if you need more photos,pls feel free for let me know!
We are are sincerely like to cooperate with you , your kindly reply would be highly appreciated
Thanks & Best regards
Acesta este un mesaj “profesional”, business-to-business, trimis în urma unei cereri de ofertă lansate de mine în urmă cu doi ani. După doi ani, s-a trezit chinezoaica să-mi trimită poze cu poşetele, curelele şi eşarfele lor, cu toate că eu specificasem clar că am nevoie de o ofertă de preţ pentru mărgele şi accesorii pentru “mărgelit” [adică acele chestiuţe metalice care se folosesc la realizarea mărgelelor].
Ce să fac eu cu oferta asta, primită după doi ani? Şi de ce primesc oferta [vorba vine, de fapt mi-au trimis nişte poze] lor de poşete, dacă eu am cerut preţuri la mărgele? Pff!
Muviz: “Marley and Me”
30
Mar
Tocmai am văzut filmul Marley and Me. Este povestea unei familii şi a câinelui lor, Marley. Am plâns de vreo trei ori, povestea e superbă, dar foarte tristă, mai ales dacă ai pierdut un câine şi ştii ce înseamnă asta. Nu spun mai multe, filmul trebuie văzut, nu povestit.
UPDATE ianuarie 2011: DVD-ul se poate cumpăra de la eMag, acum costă doar 29,99 lei.
Replica zilei
27
Mar
- Să mănânci peşte azi, îmi spune mama într-una din zilele trecute.
- De ce?
- Ca să rămâi gravidă. E Bunavestire.
- Aha. Da’ dacă folosesc prezervativul şi mănânc peşte, mai rămân gravidă?
- Nu.
“Leneşele” câştigătoare
25
Mar
Gata, s-a încheiat concursul început în urmă cu opt zile. Cei de la Haircare.ro au venit cu o idee foarte mişto: să organizăm aici, pe blog, un concurs la care putea participa oricine, singura condiţie fiind să ne spună ce premii şi-ar dori. Premiile, constând în produse profesionale pentru îngrijirea părului, se puteau alege de pe site-ul Haircare.
Am primit 187 de comentarii, dar, după ce am şters duplicatele, trackback-urile şi comentariile în care lumea mă întreba câte ceva, au rămas 177 de comentarii valide. Reprezentanţii Haircare.ro au tras la sorţi cele două comentarii câştigătoare. Cele două persoane care au lăsat comentariile câştigătoare vor primi acasă, prin curier, produsele alese.
Câştigătoare sunt: Read the rest of this entry »
EBa? Oare cât am dormit?
25
Mar
Nu ştiu de unde şi mai ales când s-a transformat Elena Băsescu în EBa. M-am mai uitat la ştiri, în trecere prin bucătărie, mai citesc un ziar [e drept că mai mult ziare locale, spre nenorocul meu], dar parcă treaba asta cu Elena Băsescu > EBa s-a întâmplat peste noapte. Singurul lucru care-mi vine în minte este transformarea “divei” Jennifer Lopez în JLo. Poate că şi Elena Băsescu se vede vreo divă mioritică ajunsă mult prea sus ca să i se mai spună pe numele întreg. Când ajungi destul de sus, îţi poţi spune cum vrei: Puff Daddy este şi el P.Diddy, Jennifer Lopez e JLo etc.
Ce mă surprinde pe mine cel mai tare este rapiditatea cu care toată lumea a adoptat noua poreclă [sau ce naiba o fi] a micuţei Băsescu. Deschid un ziar local, pac! Editorial cu titlul “EBa, de ce nu?”. Măi, să fie. O fi greşit editorialistul, mi-am zis. Nu, cele trei litere se repetă şi-n articol, deci o fi vrând el să spună ceva. Deschid televizorul, dau pe Realitatea. Se dezbate dacă “E da sau EBa”. Extraordinar! Când dracu a adoptat toată ţara numele celei dintâi fiice a poporului? Şi mie de ce nu mi-a spus nimeni?
Dacă m-ar fi întrebat pe mine, aş fi sfătuit-o pe Elena Băsescu să-şi spună Elba. Este numele unei fabrici din Timişoara care produce corpuri de iluminat. Şi-ar fi asociat chipul angelic – de Angelină autohtonă – şi luminos cu un producător de becuri, Elba sună mai frumos decât EBa şi poate mai primea şi bani de-un Cico. Sau nu ar fi putut să facă asta, pentru că Luxten e concurentul Elba?
Personalităţi ale Orăştiei: Aurel Vlaicu, Florin Medrea…
24
Mar
Nu ştiu cine e Florin Medrea. După nume, ar putea fi tatăl unei foste colege de-a mele din şcoala generală. Nu am nimic cu omul Florin Medrea, dar am ceva cu webdesigner-ul Florin Medrea, care deţine site-urile e-orastie.ro şi medrici.com. Asta pentru că Florin Medrea a făcut site-urile orastie.info.ro şi turdas.ro, site-uri oficiale ale primăriilor acestor localităţi, dar a “scăpat” câteva cuvinte-cheie importante pentru el, cum ar fi:
medrici, florin medrea, medrici.com, e-orastie.ro, firme orastie, Medrici.
<ironie>Desigur, aceste cuvinte sunt relevante pentru cei care caută informaţii despre municipiul Orăştie.</ironie> Nu se ştie niciodată de unde pică următorul client. Dar cât de etic o fi să-ţi laşi “urmele” în descrierea unui site pe care l-ai făcut, pe bani publici, pentru o primărie?
Ce descriere apare pe Google la primul rezultat pentru căutarea “Primăria Turdaş”? Păi…
Primaria comunei Turdas, turdas, pricaz,spini,rapas,orastie,administratie publica, administratie publica locala,primarii,primarie,primaria,primar,medrici …
Pe lângă asta, la “legături utile”, pe site-ul turdas.ro, există un link către medrici.com. Ruşinică!
Vreau un HDD
24
Mar
Anul trecut, eu şi Sebi am vrut să facem o faptă bună: să adunăm mai multe componente şi să “construim” nişte calculatoare pe care urma să le donăm Primăriei ori Inspectoratului Şcolar Judeţean. Până la urmă, intenţia nu s-a materializat, pentru că toate componentele ar fi trebuit aduse din mai multe oraşe ale ţării, iar primarul Hunedoarei, Ovidiu Hada, n-a fost interesat să ne ajute. De fapt, l-a ascultat pe Sebi cât i-a spus ce vrea să facă, după care s-a uitat în gol, a întors capul, s-a întors şi el şi a plecat. Acu’ nu vreau să zic că ar fi fost drogat sau că ar fi brainwashed, nu vreau să zic nimic. Trebuia să ne adresăm altcuiva, dar nu am mai făcut-o.
Acum, vreau să vă cer ajutorul. Eu am un computer aproape întreg, căruia îi lipseşte doar hard-disk-ul. A “murit” acum câteva luni şi de atunci calculatorul respectiv îmi serveşte ca suport pentru picioare, sub birou. Buun. Ionuţ, unul dintre verişorii mei, este elev în clasa a IX-a. E de la ţară, iar în Deva, unde învaţă, stă în gazdă. Aici are acces la Internet, dar problema e că are un computer atât de răblăgit, încât uneori nu i se încarcă paginile complet, pentru că nu are suficient spaţiu pe hard. Şi nu, asta nu-i din cauză că ar ţine prea multe chestii pe el, ci pentru că hardul este foarte mic. Nici computerul pe care-l are nu-i cine ştie ce, aşa că mi-a picat fisa: computerul care stă la picioarele mele + un hard IDE oricât de mic, dar funcţional = un computer funcţional, numai bun pentru el.
Aşa că lansez o rugăminte: dacă aveţi un hard care nu vă mai trebuie şi vreţi să faceţi o faptă bună, mă ofer să plătesc transportul prin curier sau poştă – totuşi, ar fi mai bine prin curier, ca să ajungă întreg, doar să-l trimiteţi. Între toţi cititorii mei trebuie să fie unul care să aibă un HDD care nu-i mai trebuie. Mă ajutaţi?
Mai am o rugăminte: dacă aveţi un hard de dat, lăsaţi şi un comentariu, ca să nu mă trezesc cu mai multe şi să ştie ceilalţi vizitatori când n-o să mai am nevoie de hard. Mulţumesc.
Primăvară, ziceam? Am greşit!
23
Mar
Când am plecat de-acasă încă mai era primăvară. Odată ajunsă în Deva, judecând după ploaia măruntă cu care am fost întâmpinată, am concluzionat că primăvara se mai lasă aşteptată. Şi ca distracţia să fie completă, administratorii clădirii în care lucrez au decis să oprească încălzirea.
Acum stau cu un calorifer [sau încălzitor, whatever] electric lângă mine şi dârdâi. Pesemne căldura a fost oprită ca să se facă economie. Păcat că în preţul chiriei avem incluse utilităţile, de fapt curentul şi încălzirea. Iar asta înseamnă că oricâtă energie electrică am consuma, plătim la fel; şi dacă toţi ceilalţi chiriaşi îşi aduc câte un calorifer de-acasă, se cam duce naibii economia lor.
O zi departe de taste
23
Mar
Duminică am fost la ţară, dar înainte de asta, Sebi s-a “jucat” cu pistoalele pe la poalele Cetăţii din Deva. Când ne întorceam pe drumul dinspre Cabana Căprioara, am zărit un animăluţ. Un bursuc, da’ mai mic. Sau poate chiar un urs în miniatură. Era căţeluşa care acum se odihneşte – a avut o zi grea – în poala lui Sebi, după ce pe mine m-a ţinut lipită de scaun vreo două ore. Îi place în braţe…
Cred că a fost prima zi de primăvară, cu mai multă căldură şi mai mult soare decât toată săptămâna trecută la un loc. Şi dacă la ziua asta adăugăm alte două în care m-am ocupat de Fimo şi alte chestiuţe, absenţa mea de pe blog se explică uşor. 
Dar iar e luni, iar o să am ce scrie pe blog.
Am o căţeluşă de dat
22
Mar
UPDATE: S-a dat! Remus şi cele două fete ale lui au convins-o pe soţia lui şi mama lor că Miki trebuie să fie a lor. Pe Miki o va chema Denisuca şi sunt sigură că o să fie la fel de iubită cum aş fi iubit-o eu, dacă nu chiar mai mult – sunt două fete, nu doar una.
P.S.: Ce frumos a scris tata despre ea!
___
O cheamă Miki, dar îi poţi pune ce nume vrei tu, la cât este de docilă, nu cred că se va supăra. Are lungimea de vreo 20-25 de centimetri, e uşoară ca un fulg şi bănuiesc că nu are mai mult de trei săptămâni. O vrei? Dacă-mi promiţi să ai grijă de ea, e a ta!
Povestea ei: am găsit-o pe lângă o grămadă de gunoi, la marginea unui drum nu foarte circulat. Am luat-o pentru că nu m-a lăsat inima s-o las acolo – deşi erau doi, iar pe cel mai mare a trebuit să-l las… – dar nu cred că reuşesc s-o conving pe mama s-o păstrăm. 
Astea sunt pozele făcute înainte de băiţă, acum e curată şi pufoasă, dar doarme prea frumos şi e prea liniştită ca s-o trezesc pentru poze.
on 
on 
