Articolul ăsta al lui Liviu Alexa m-a impresionat atât de mult, încât l-am trecut pe lista mea cu recomandări blogosferice. În afară de povestea părinţilor lui Liviu, nu ştiu alte poveşti [de fapt, întmplări, că nu sunt poveşti] din orfelinat. N-am avut tangenţe cu oamenii care au crescut în orfelinate şi recunosc că nici nu am încercat să mă apropii în vreun fel de ei. Şi dacă nu vine Mohamed la munte…
…vine muntele la Mohamed! Aşa se face că Romtelecom organizează, luna asta, o campanie socială adresată copiilor defavorizaţi. Acei copii despre care noi, cei care am crescut în cămine călduroase, înconjuraţi de dragostea părinţilor, nu vrem să ştim nimic. Ne ferim de ei de teamă ca suferinţa lor să nu ne atingă în vreun fel, când ei s-ar mulţumi să le oferim măcar o vorbă bună.
Campania despre care vă spuneam a început pe 15 decembrie, zi în care 300 de copii din orfelinate şi centre de plasament au avut ocazia să vadă un spectacol de teatru – piesa “Sămânţa vrăjită”, cu trupa Teatrului Ion Creangă din Bucureşti – organizat special pentru ei. Chiar, oare mai ţineţi minte cum, în clasele primare, mergeam la film sau la teatru, doi câte doi, 30 de mogâldeţe şi o învăţătoare?
O altă parte a campaniei este menită să strângă pentru aceşti copii gândurile noastre bune. Atât, asta e tot ce vă rog astăzi să oferiţi. Nu se cer bani, mâncare, jucării sau haine, doar gânduri bune. Toate aceste gânduri bune se vor aduna aici: www.romtelecom.ro/ganduribune şi vor ajunge apoi la copiii din centrele de plasament din Bucureşti, la finalul campaniei.
Nu ni se cere mult, aşa că hai să le facem o bucurie copiilor orfani! Puteţi lăsa un gând bun fie de aici, fie cu un click pe bannerul din sidebar.
În numele copiilor fără părinţi care vor primi mesajele voastre, vă mulţumesc!
on 
