Chestie de perspectivă: șantierul

Șantierul, șantiere, s. n. conform DEX, este: Loc pe care se construiește (sau se repară) o clădire, un obiectiv industrial, un pod, un baraj, o șosea etc., împreună cu materialele și instalațiile necesare desfășurării acestei activități. ◊ Șantier naval = întreprindere industrială specializată în construirea și repararea navelor, situată pe malul unei ape navigabile. ♦ P. anal. Proces în plină desfășurare de creare a unei opere literare, artistice sau științifice (vaste). [Pr.: -ti-er] – Din fr.chantier.b 

În general, când spui șantier, te gândești la acel loc îngrădit în care se construiesc clădiri, îți imaginezi gălăgie, sunet de flex, de bormașină, de muncitori care strigă: Cadeee, dă-te, bă, că cade! 

Așa se face că, atunci când suni pe cineva și-ți spune că este pe șantier, îl compătimești. Vai, pe căldura asta, săracul, stă în praf și gălăgie și trebuie să lucreze cu cârca…

Și „camera” se mută pe el, cel de pe șantier, iar tu îl vezi cum ține un vas vechi de o mie de ani și îl curăță de praf, delicat, cu pensulița.

archaeologist_shutterstock_395215390

Foto: Archaeologist, de la Shutterstock

Nu zic că viața de arheolog e ușoară, doar că șantierul arheologic e un pic diferit de șantierul de construcții, iar omul obișnuit se gândește, de obicei, la cel din urmă, atunci când spune șantier.

Language, b*tch!

2 gânduri despre „Chestie de perspectivă: șantierul

Comentariile sunt închise.