Câteodată, când văd ce generație vine din urmă, îmi vine să scot Internetul din priză!

Am fost, în urmă cu patru ani, în vizită la fabrica Lay’s din comuna Popești-Leordeni, aproape de București. Am avut atunci privilegiul de a vedea, alături de alți bloggeri, cum se transformă cartofii din Ținutul Secuiesc în chipsurile Lay’s pe care le cunoaștem cu toții. Și am filmat, cu ce am avut și cum am putut, iar rezultatul l-am urcat pe YouTube. De vreun an, filmulețul a devenit foarte popular (poate și datorită numelui inspirat pe care i l-am dat: How It’s Made: Chipsurile Lay’s), adunând deja peste 86.000 de vizualizări. 

Poate pentru unii nu-i mult, pentru mine e enorm: sunt 86 de mii de oameni care s-au uitat la „opera” mea. Unii au comentat în engleză, alții în română, unii au făcut mișto de aerul din pungile de chipsuri, alții au zis doar că le-am făcut poftă.

Și mai sunt câțiva comentatori speciali, căci ce-ar fi Internetul fără ei?, care se trezesc să mă corecteze. Una, că nu e corect How it’s made, ci How IS made! Sigur, zic? Că eu știu altceva. Mai ales că era și emisiunea aia de pe Discovery Channel și…

Nu, nu, că ea știe engleză bine, să nu o mai contrazicem, a strigat fătuca!

"Deci tu nu mai competa, băi, incontinentule!"

„Deci tu nu m-ai compenta, băi, incontinentule!”

"Ce cauți tu să îmi răspunzi la înjurăturile pe care eu ți le-am adresat, găsind pe net videoul tău?!?"

„Ce cauți tu să îmi răspunzi la înjurăturile pe care eu ți le-am adresat, găsind pe net videoul tău?!?”

Răspunsul ei m-a lăsat mască: cum să fie videoul tău? Lasă, că știu eu că l-ai furat și l-ai urcat pe net.

Nu vreau să fiu precum „bătrânii” care se plâng că ăștia or să ne plătească nouă pensiile, dar zău că nu mă aștept de la astfel de specimene să se încadreze cumva în câmpul muncii și să producă ceva, orice, în afară de gaze și dejecții (inclusiv intelectuale). Eventual vom munci noi până la 70 de ani, ca să îi întreținem și pe tinerii ăștia cu nevoi speciale.

Și mai știu vreo doi din Hunedoara… la fel de speciali. Sunt vii și au acces la Internet și postează, unii chiar zilnic, pe Facebook chestii „grave”. Și nu îi oprește nimeni!

Hai cu apocalipsa aia odată, că e nevoie de un restart!

10 thoughts on “Câteodată, când văd ce generație vine din urmă, îmi vine să scot Internetul din priză!”

  1. Dar nu-ti mai bate capul cu toate individele. Haters sunt peste tot, noi sa fim sanatosi! Tu tine-o tot asa, ca faci bine ceea ce faci :)

  2. Oho, uite de-aia n-am eu cont de facebook si alte conturi.
    Ce nu stiu, nu ma afecteaza. Iar exemplele astea, ma tin si mai departe de dorinta de a avea.
    Dar mai citesc comentarii pe youtube si unii sunt atat de retardati, incat ma intreb cum de reusesc sa traiasca pe pamant.
    Aici am atins apogeul, cand am citit comentariile https://www.youtube.com/watch?v=ngP9Bi_HIus Recomand, daca vrei sa te minunezi.
    Partea misto este ca exista selectie naturala. Deci, nu imi fac griji pentru ei.
    Si partea si mai misto este ca astia au gura mare doar pe net. De regula, cine jigneste si arunca cu vorbe urate, e fix ala care, in viata reala nu ridica capul din pamant, tocmai din cauza vietii de rahat pe care o are.
    Nu ai idee cati oameni am intalnit, prin prisma jobului, reprezentanti ale firmelor colaboratoare/ furnizoare, care, din neant incepeau sa se laude ce bine o duc ei, ca ei au multi bani, ca fac jobul asta de plictiseala, ca masina de servici e de rahat, in comparatie cu ce au ei acasa, etc. Ba chiar, nu stiu cum a venit discutia despre case si, cand am mentionat ca stau cu chirie, unul din ei radea de mine, gen ” vaai da’ asa bine va plateste? De stati cu chirie? Pai eu am casa MEA! pfff!”, in conditiile in care, nu am mentionat cam ce avans urmeaza sa dau eu pe casa, cam ce credit am de luat si cam ce salariu am eu (asta e ultimul lucru pe care as vrea sa il fac, sa aduc argumente unui retardat. L-am lasat sa rada cat vrea). Ce nu stiu ei, este ca eu cunosc exact ce salarii au, pentru ca avem conexiuni cu firmele astea, unii colegi s-au mutat acolo si lucrurile se afla repede, barfa circula imediat, bla bla. Despre cel putin 3 dintre „laudarosi”, am aflat, ca de fapt au rate mari la banca si niste salarii de mizerie si ca abia se ajung. Iar masinile super de acasa, de fapt, nu exista. Unii sunt atat de idioti, incat pun poze pe facebook din vacanta si pe fundal, se vede masina de la firma :))))
    Cateodata stau si ma intreb, ce e in neregula cu oamenii astia? De ce simti nevoia sa te lauzi cu ce nu ai? Si mai ales, neintrebat? De ce simti nevoia sa arati cu degetul pe altul, doar ca sa iti acoperi propria mizerie? De ce au vrea sa faci asta? De ce vrei sa impresionezi si pe cine? Ce satisfactie ai, ca minti si ii lasi altuia impresia ca esti un om bogat, cand tu, de fapt, nu ai dupa ce bea apa?

    Dupa cum am zis, eu nu am facebook, dar colegii si prietenii mei au… si imi mai arata si mie :)))
    Observ ca Facebook, e un fel de telefonul fara fir. Sau ziarul can-can :)) E de ajuns sa intri si sa vezi postarile lu’ cunoscutu’ X, ca incepe barfa :)))

Dă-i un răspuns lui Georgi Anulează răspunsul

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.