Săraci, dar informaţi!

Certej este o comună din judeţul Hunedoara. O comună de oameni săraci, după cum o să vedeţi în articolul de mai jos, oameni care trăiesc din ajutorul social acordat de stat în urma disponibilizărilor din minerit.
O firmă de cablu [putem spune şi care, de-acum ne dă CNA voie, numele CNA-ului fie lăudat! :D – RCS&RDS, doar se vede şi în imagine] le-a oferit oamenilor gratuit echipamentele de recepţie prin satelit. Mulţi dintre ei spun că nu ştiu cum vor plăti abonamentul, dar dacă a fost “super ofertă”, cum era s-o refuze? Se ştie că românu’ nu refuză nimic, dacă-i gratis.
Acum, locuitorii din Certej vor afla de la Pro TV că Valentine’s Day e o sărbătoare importantă, în care e bine să o [pro]pui şi să bagi – să bagi o Valentină, desigur. E singura critică pe care-o pot aduce acum unui post de televiziune românesc, altceva nu-mi vine în minte, dar sunt sigură că e plin de astfel de perle. Dacă aş ţine TV-ul deschis, toată ziua aş critica pe blog inepţiile pe care le-aş auzi. Dar am lucruri mai importante de făcut. Pe mine nu mă disponibilizează nimeni, să stau în fund şi să mă hlizesc la teve.

Articolul apare în ziarul Săptămâna integral HD de luni, 12 februarie. Un Valentine’s de vis!

Certejul, comuna cu peste 1.000 de antene

O ofertă gratuită din partea unei companii a generat o invazie de antene parabolice în comuna Certej.
de Tiberiu Stoian

 

Priveliştea care ţi se înfăţişează înaintea ochilor, în momentul în care intri în comuna Certej, te face să crezi că vei intra pe teritoriul unei baze militare NATO. Şi asta pentru că numărul antenelor parabolice care”tronează” la fiecare fereastră sau balcon este năucitor. Practic, pe cele câteva blocuri din Certej sunt amplasate aproximativ 1.000 de antene parabolice! Interesant este faptul că, deşi aproape fiecare locatar dispune de o antenă, sărăcia în acestă comună este crâncenă.

Sărac lipit, dar cu antenă

“Este o nebunie ce se întâmplă! O societate a oferit oamenilor gratis aceste antene, urmând să plătească doar un abonament. Iar oamenii au dat năvală. Chiar şi cei de la firmă au spus că aşa ceva n-au reuşit nicăieri în ţară”, spune Petru Cîmpian, primarul comunei Certej.
Culmea este că Certejul este o comună în care aproape nimeni nu munceşte. “Sunt disponibilizaţi şi trăiesc din banii pe care li-i dă statul. Mă aştept ca de anul viitor să am probleme sociale grave aici. Pentru că se termină banii”, spune primarul.
Locuitorii din Certej sunt mulţumiţi şi nu prea de noua achiziţie. “Merge bine, dar uneori nu prinde satelitul. Şi atunci sunt ceva necazuri. Dar în rest sunt mulţumit”, spune Gheorghe Talpă. “Am renunţat la cablu pentru oferta asta şi acum nu sunt prea mulţumită. Dar e gratis două luni. După aia, om vedea noi cum plătim, că nu prea avem de muncă pe aici”, spune Maria Farcaş.

Certejul, o nouă bombă socială

După Brad, Călan şi Hunedoara, Certejul începe să se confrunte cu probleme sociale din ce în ce mai grave.
“Încet-încet, aici, în Certej, se încheie epoca socialistă”, spune primarul Petru Câmpian. Motivaţia acestei afirmaţii este foarte simplă: în toamna acestui an, aproximativ 350 de persoane, care au fost disponibilizate, nu vor mai primi ajutor de la stat. Iar anul viitor, urmează o nouă serie de 250 de foşti mineri. “În privinţa altor locuri de muncă, sunt slabe şanse. Practic, la această dată, există locuri de muncă disponibile doar pentru femei. În plus, disponibilizaţii s-au obişnuit să primească bani de la stat şi este greu de crezut că sunt dispuşi să-şi caute un loc de muncă. Astfel, pe lângă multitudinea de probleme sociale cu care se confruntă această comună, va mai apărea una: cea a oamenilor fără nici un venit”, spune Petru Câmpian.

One thought on “Săraci, dar informaţi!

  1. Adrian Imre HONG KONG

    Cu sau fara antene saracia e la fel de mare.
    Dar ma intreb:cum sa poate ca oamenii sa fie intr-o situatie disperata atata timp cat in zona exista un proiect minier si o companie dispusa sa investeasca in acest proiect? Si va intreb pe Dvs.: in “reteta ” acetui lung, mult prea lung sir de aprobari,avize etc. cat este grija pentru mediu, cat este birocratie, cat este interes politic, cat este dezinteres si nepasare pentru situatia oamenilor din zona, cat este incompetenta si indolenta? Cand oamenii traiesc de pe o zi pe alta, cand nu stiu ce vor pune copiilor pe masa la pranz, sufera de foame si frig- fiecare minut este pretios. Pentru ca pana la urma proiectul va fi aprobat, pentru ca statul nu are nici o alternativa viabila.

Comments are closed.