Denisuca - nevastă de Coşmar

Oare cui i se adresează acest îndemn? Mie, consumatorului de servicii bancare? Sau, poate, angajaţilor CEC - acum CEC Bank - fără chef de muncă?

Sau până şi agenţia care a făcut rebrandingul CEC a fost uimită de posibilitatea acestei transformări şi nu a putut “scoate” mai mult? Oricare ar fi răspunsul, părerea mea este că “Hai că se poate!” e un slogan prost, nefericit ales şi care nu-mi spune nimic. Hai… pa!

[de aici]

“Două mere, două pere, ce se dă nu se mai cere” este textul folosit de Banca Transilvania într-o reclamă pe care am văzut-o într-o publicaţie locală.

Cum vine asta? Ce se întâmplă dacă nu mai stau să citesc şi textul scris cu caractere mici? Rămân doar cu textul ăsta-n minte “ce se dă nu se mai cere” şi ajung la concluzia că banii pe care-i “dau” (depun) la BT sunt buni daţi?

Azi am avut o treabă la bancă. În faţa mea, un nene îmbrăcat într-o salopetă de lucru şi cu o sacoşă care mi-a plăcut. Din sacoşă a scos câteva “cărămizi”. Deci aşa se merge la bancă, să nu atragi atenţia asupra ta…
După el, o duamnă gravidă care-şi aştepta soţul. Apare şi domnu’, chicotesc, se hârjonesc şi le vine rândul. Şi începe “duamna” poveştile cu tanti de la ghişeul băncii.
- De la … v-am adus banii. Am avut o zi tare bună şi e luni! Dar văd că şi dumneavoastră la fel, că e plin pe aici.
În timpul ăsta, scotea dintr-un geamantan răblăgit nişte sute de milioane, poate chiar miliarde [mă rog, foarte multe cărămizi de 100 de lei noi]. Tanti de la ghişeu urma să treacă acele cărămizi prin maşina de numărat bani, da’ era evident că avea de stat nişte minute bune până să termine. Numai că nu-şi putea face treaba, că doar trebuia să-i răspundă duamnei care avea un chef nebun de “small talk”.
- Uitaţi, v-am adus bani dinăştia mari, cum ştiu că vă plac! Să ştiţi că şi mie îmi plac ăştia, hihi!
Tanti de la ghişeu aproba, încurcată, în timp ce construia un mic castel din cărămizile pe care le primise.

N-am mai rezistat. Am rupt rândul şi-am plecat. Poate mâine n-am noroc de nici o gravidă cu chef de vorbă.

Un comunicat de presă de la Inspectoratul de Jandarmi Judeţean “Decebal” Hunedoara informează că jandarmii nu vor mai asigura paza la sediile Băncii Comerciale Române, începând de la 1 februarie 2008.

« Ca urmare a solicitării conducerii Băncii Comerciale Române, începând cu data de 01.02.2008, Jandarmeria Română a ridicat paza de la sediile B.C.R. şi a încetat asigurarea protecţiei transporturilor de valori ale acestei instituţii bancare. Jandarmeria Română asigura până în prezent paza şi protecţia sediului central şi a 173 de sucursale şi filiale cu peste 1200 de jandarmi. [...]

Paza şi protecţia sediilor Băncii Comerciale Române, precum şi a transporturilor de valori ale acestei instituţii, începând cu 01.02.2008, vor fi asigurate de către o societate privată de pază. »

Punem pariu că anul ăsta se va sparge un sediu BCR? Cu firmele astea private de pază… noi să fim sănătoşi!

Ştiu că toată lumea a scris în draci despre pensiile private; eu am evitat subiectul, nu m-a interesat.

Am semnat cu Allianz Ţiriac, pentru că aşa a fost să fie; şi sper că n-am făcut o alegere greşită. 17 ianuarie este ultima zi în care mai puteţi să alegeţi fondul de pensii care vă va administra pensia privată. E păcat să nu faceţi un pas atât de mic şi de simplu pentru viitorul vostru. Iar dacă vă gândiţi că sunteţi prea tineri ca să vă gândiţi deja la pensie, să ştiţi că nu e chiar aşa. Nu degeaba se spune: “Cum îţi aşterni, aşa dormi”. Ca să nu vă pară rău mai încolo că i-aţi lăsat pe alţii să ia această decizie pentru voi, alegeţi-vă cât mai repede un fond de pensii administrat privat.

Nu vă recomand nimic, alegerea trebuie să vă aparţină, eu am vrut doar să vă reamintesc că mai sunt doar două zile.

Aceasta NU este o însemnare plătită.

Tocmai vin de la sediul ING, unde am solicitat deschiderea unui cont, eliberarea unui cardşi am aplicat şi pentru ING Home’Bank. De aplicat am aplicat prin Internet, ieri, iar astăzi am fost chemată ca să semnez ce era de semnat.

Experienţa mea cu băncile s-a limitat la câteva “interacţiuni” cu BRD, BCR şi Banca Transilvania, dintre care doar la Banca Transilvania pot spune că am fost mulţumită de servicii şi de felul în care am fost tratată. Dar la ING… e ceva “de speriat”. Oamenii ăia chiar au fost pregătiţi să se poarte frumos şi sunt conştienţi că de modul în care îşi tratează clienţii depinde businessul lor.  E adevărat că şi reclamele bine gândite au contribuit la construirea unui brand prietenos, dar e important - şi bine -  că eşti întâmpinat şi la bancă cu acelaşi zâmbet.

Abia aştept să vină jucăriile şi am eu un feeling că voi continua să folosesc serviciile lor mult timp de-acum înainte.