Denisuca

Ministrul Educaţiei, Cristian Adomniţei, are blog. Blog creat în calitatea sa de candidat la funcţia de primar al Iaşului, nu de ministru al Educaţiei. Cred.

Nu cred că a anunţat niciunde, dar eu am primit un trackback şi mă gândeam că poate interesează şi pe alţii.

Păcat că n-a ţinut cont de sugestia mea, aceea de a-l intitula “Blog de 15 stele”. Da’ încă nu e târziu. Spor la blogging, domnu’ Adomniţei!

Am promis că nu mai scriu prostii, dar pe asta trebuie s-o fac. Ghiciţi cine este onanist?

via Zoso.

Post pentru mama, că nu mă lasă inima s-o sun la ora asta.

Deci în primul rând merci pentru sandwich-uri, am vrut să te sun la 2 jumate ca să-ţi spun “Săru’mâna pentru masă”, dar am zis că mai bine nu.

Am ajuns la Bucureşti, suntem la Marriot [da, da] şi tocma’ bem cafea. Sunt cuminte, nu dau cu picioru’-n pietre şi nu înjur. Încă.

Salutări de la Sebi, Orădeanul, DeCe, 2/2, Marius Sescu şi Cristian de la AmericanBuilt.

P.S. Tocmai am aflat că mă citeşte fiica lui Cristian, care are 9 ani jumate. Cu ocazia asta o salut şi promit că nu mai scriu prostii pe blog.

Blogatu se va întoarce de la Londra ca şef al lui Bobby Voicu în cadrul Yahoo!.

Pe blogul meu au apărut unele modificări pe care nu le-am mai explicat, pentru că am considerat că n-are sens să-mi plictisesc cititorii cu [încă] un post despre schimbarea temei. Totuşi, se pare că un astfel de post ar fi fost binevenit, din moment ce Cătă mi-a spus pe messenger că arată bine şi că o face acolo pentru că pe blog nu am scris nimic.

Aşadar, am o temă WordPress nouă, Freshy 2, pe care încă nu am apucat s-o modific prea mult, excepţie făcând imaginea din background, care trebuia să fie portocalie, dacă tema are [deocamdată] mult verde. Faţă de tema de până acum, are câteva chestii în plus, nu face urât la link-uri de genul http://denisuca.com/tag/pitici, îmi permite să afişez citate (b-quote) şi multe altele.

Schimbarea care nu se vede constă în upgrade-ul la Wordpress 2.5, cu care încerc să mă obişnuiesc. Mulţumiri, din nou, lui Siropel, pentru ajutor [de fapt, pentru că a făcut tot ]

Există în România persoane care poartă numele Blegu şi Jegu. Mi se pare foarte tare, dar încă nu există nici un Visurât.

Altfel, sunt bine, relativ sănătoasă, dar foarte obosită şi ca să fiu “aptă” pentru Blogaria 3, trebuie să dorm. Mult. Aşa că pun pe pauză tot ce ţine de blog sau de muncă şi mă îndrept, voioasă, spre pat. Ne “citim” pe seară sau mâine!

Berea Ciucaş are blog. Este, de fapt, “blogu’ lu’ nea Mitică şi Cornel”, cele două personaje din reclamele Ciucaş.

Ne ştim de mult şi am trecut prin multe împreună. Prietenii ne ştiu de Nea Cornel şi Nea Mitică: amândoi ne relaxăm, ne simţim bine la o bere Ciucaş, că de gândit problema, am gândit-o.

Cine vrea să stea la taclale cu nea’ Mitică şi cerbul Cornel poate s-o facă accesând blogu’ lor. Eu mă întorc la lucru, pentru că dacă-mi termin treaba repede, primesc un Heineken. [Asta a fost apentru că nu m-am regăsit în blogroll]

Ochiu’ şi timpanu’.
Un blog nou, un blogger necunoscut, dar sătul de scârbele din politică. Sau scârbit de sătuii din politică? Tot aia.

Sunt curioasă ce are de spus în continuare. Zi, bre, cine eşti, că mor de curiozitate?!

După multe săptămâni în care am rămas în urmă cu toate, în seara asta mă pot lăuda că am citit toate feed-urile “restante”. Nici bloggerii nu mai scriu aşa de mult zilele astea, aşa că în sfârşit pot să adorm liniştită.

Somn uşor mie şi o duminică frumoasă vouă!

Tot sâmbătă şi tot de dimineaţă, m-a sunat Ghiocel, care mi-a făcut un mare favor: a făcut rost de medicamentul de care scrisesem pe blog, pentru mama. Aşa că a venit, împreună cu soţul ei, Ionel [încă o dată LA MULŢI ANI fericiţi!], la Hunedoara şi ne-am întâlnit ca să-mi dea cutia cu medicamente.

N-am stat prea mult la poveşti, i-aş fi invitat la o cafea, dar mi-a fost ruşine, nu ştiu de ce. Cu ăştia mai tineri mi-e mai uşor [vezi Dragoş din Orăştie]. Dar poate data viitoare… ne-om întâlni în Petroşani [ei de acolo sunt]. Oricum, în cele câteva minute, dar şi din ce am văzut pe blogurile lor, pot spune sunt nişte oameni foarte de treabă, iar pentru faptul că au bloguri şi scriu constant pe ele nu pot decât să-i felicit.

Deci încă o dată, mulţumiri pentru “drog”, rămân datoare.

Read the rest of this entry »

Ouă de blogger, by Orădeanul.

Orădeanul are o problemă cu salata de castraveţi cu ceva smântână care se serveşte la Luliaka la micul dejun, prânz şi cină, aşa că azi dimineaţă, pe la ora 16, mi-a promis că o să cumpere o sticlă de oţet pe care s-o ducem cu noi, ca să alunece mai bine castraveţii.

Între timp, a cumpărat-o şi mi-a trimis şi o poză care m-a făcut să râd cum n-am mai râs de mult:

Read the rest of this entry »

În weekend-ul 10-11 mai, la acelaşi hotel Luliaka din Bulgaria. Aproape de ţară, adică la Ruse.

Abia aştept!

Ori de câte ori ajung la Orăştie, oraşul în care am crescut, simt că-mi încarc bateriile cu o simplă plimbare prin centrul vechi. Sâmbătă, am avut şansa să fac şi câteva sute de fotografii, împreună cu Sebi şi cu Dragoş, pe care l-am cunoscut cu ocazia asta.

După ce, iniţial, am avut parte de o ploaie care mi-a cam spulberat speranţa de a vedea Orăştia însorită, nişte nori superbi şi-au făcut apariţia şi mi-au arătat oraşul meu drag aşa cum nu l-am văzut niciodată. Albumul cu fotografii este aici. Toate pozele sunt făcute cu bătrânul meu Sony.

Mai jos, o mostră:

Asta-i doar aşa, ca să nu vă plictisiţi până deseară, când mă întorc eu de la Orăştie, unde-mi voi face de cap cu Canon.

Toată lumea scrie despre ceva. Şi eu mai pun titluri de-astea… da’ în ziua cu pricina toţi păreau să aibă păreri despre orice.

Dar care-s şansele ca, din aproximativ 400 de feed-uri, două bloguri aşezate unul lângă altul să aibă, în aceeaşi zi, articole referitoare la blugi [mai mult sau mai puţin]?

Read the rest of this entry »

Ioan Inişconi, candidatul PD-L la Primăria Deva, are blog. E un lucru bun şi exemplul lui ar trebui urmat şi de ceilalţi candidaţi. Asta dacă i-ar interesa câtuşi de puţin să fie transparenţi. Din păcate, unii - ştim noi cine! - preferă să finanţeze câte-un ziar - ştim noi care! - care să-i reflecte activitatea şi realizările măreţe, în loc să dea dovadă de transparenţă şi să le permită celor care i-ar vizita blogul să comenteze “la liber” ce nu le convine.

Mai e mult până departe… totuşi, felicitările mele lui Inişconi pentru intrarea în blogosferă!