Tag Archives: bloguri

Puterea blogului: cum mi-a transformat viața acest “colț al meu” online

Am mai scris despre ce înseamnă acest blog pentru mine, dar îi sunt atât de recunoscătoare, încât voi continua să o fac over and over again, mulți ani de-acum înainte.

Am început să scriu pe blog dintr-o joacă, din plictiseală, din supărare. Nici nu mai știu care a fost sentimentul predominant și nici măcar nu mai contează. Important e că am avut imboldul ăla și i-am dat curs. Pentru că să scriu mi-a plăcut de când mă știu.  Continue reading

De ziua mea, petrec în stil mare, cu Stylish Circle

S-a nimerit ca site-ul Stylish Circle să se lanseze în zilele de 8 și 9 octombrie 2016 și s-a mai nimerit ca eu să fiu invitată, împreună cu Sebi, AdizzyBrânda și alți bloggeri, la party-ul de lansare. Și dacă tot s-a nimerit să fie așa, apăi cum să fi refuzat eu o asemenea invitație?  Continue reading

Dăm startul primei ediții Fabricat în Hunedoara din 2016

Astăzi pornim la drum, mai precis la Fermele ADO din Țara Hațegului, unde văcuțele beneficiază de tratament care și nouă ne-ar conveni: ascultă muzică clasică, pentru a nu fi deranjate de gălăgia din zonă, au niște dispozitive cu care se pot scărpina/masa singure, ce mai… viață bună. Continue reading

Valea Jiului ≠ Hunedoara ≠ Deva

Să lămurim o treabă. Valea Jiului este o regiune care face parte, administrativ și teritorial, din județul Hunedoara. Ea cuprinde localitățile Petroșani, Vulcan, Lupeni, Petrila, Aninoasa, Uricani. În fapt, Valea Jiului este o depresiune intramontană situată pe râul Jiu (cf. Wikipedia), dar toată lumea care locuiește în județul Hunedoara știe că atunci când spui Valea Jiului, te referi la toate localitățile situate pe lângă râul Jiu. Și mai au ceva în comun toate localitățile astea: ocupația de bază a oamenilor din zonă a fost, pentru foarte mulți ani, mineritulContinue reading

De ce e mai multă ură în online

Se întâmpla în 2006-2007. Eram o mână de oameni cu aceeași pasiune: scrisul pe Internet. Nu conta că unii eram mai frumoși și alții mai urâți, că eram grași, slabi, amuzanți sau netalentați. Ne unea numitorul comun și anume dorința de a scrie pentru necunoscuți ceea ce ne trecea nouă prin cap.  Continue reading

Vizită în HD 2015: tot mai bine

Așa ne-a spus Veve, care a participat și la edițiile anterioare: “Asta e cea mai reușită ediție”. Iar noi suntem  bucuroși că primim astfel de reacții. Ne motivează să facem mai multe evenimente, mai bine, cu și mai multe surprize.

Cred că toți bloggerii care au participat la ediția din mai 2015 ne-au spus câte ceva de bine. Și nu le-am cerut feedback, majoritatea au făcut-o din proprie inițiativă.

De ce nu scriu organizatorii de evenimente pe bloguri v-am mai spus: de obicei, pentru că-s rupţi de oboseală. Pentru că ei nu au chiar acelaşi program ca şi invitaţii, ci întotdeauna fac ceva în plus. Şi să nu credeţi că bloggerii care participă la infotripuri de genul Vizită în HD sunt foarte relaxaţi. Poate că “din afară” aşa se vede, că o mulţime de 15-20-30 de oameni se plimbă dintr-un loc în altul şi pişcotăreşteContinue reading

Câteva consideraţii despre blogging în 2014

Disclaimer: Blogul ăsta e departe de perfecţiune. Are momente când dă rateuri mai mari decât mine, dă erori când urc poze, uneori îmi spune că “fatal error”, alteori nu salvează ce am scris, iar toate astea au dus la o lehamite care m-a cam îndepărtat de el. Mi-e dor să nu mai trebuiască să-mi bat capul cu detalii tehnice, să pot scrie şi atât. Am contemplat ideea de a mă întoarce pe wordpress.com, atât de mult m-a frustrat în unele momente blogul ăsta. Dar e al meu şi îl iubesc necondiţionat, aşa că mă întorc de fiecare dată la el ca la un copil pe care nu pot să stau supărată prea mult timp. Nu sunt de părere că blogul meu e cel mai frumos, deşi mi-ar plăcea să fie.

Acum, câteva idei pe care am vrut să le scriu de ceva timp, dar am tot amânat, din varii motive. Dacă nu eşti blogger sau nu citeşti bloguri [caz în care mi-ar plăcea să-mi laşi un comentariu în care să-mi spui cum ai ajuns aici], s-ar putea să nu te intereseze, aşa că îţi recomand să-ţi faci o cafea cu lapte şi să citeşti altceva – de exemplu, cum am transformat două ruine de scaune în obiecte de mobilier acceptabile.

Like & Share

Giving likes to those in needAm urât butoanele de share distribuit pe Facebook atunci când au început să devină populare. Consider că dacă am venit pe blogul tău şi am citit un articol care să merite dat mai departe, o să mă descurc să-l dau mai departe. Noi, românii, suntem specialişti în datul mai departe, îndeosebi prin metoda Ctrl+C » Ctrl+V » send email, aşa că ştiu să dau mai departe un text, dacă îmi doresc asta din tot sufletul. Dacă nu, poate că ţi-ar prinde bine să îţi dau doar un “Like” sau un “Recommend”, cât să ştii că am fost pe acolo, am citit, am apreciat. Poate că nu am timp sau chef să-ţi las un comentariu, poate că nu mai am ce adăuga, pentru că eşti un blogger bun şi ai spus tot ce era de spus, aşadar, dă-mi posibilitatea să-ţi apreciez articolul. Faptul că ai schimbat butonul de “Like” cu unul de “Share” nu mă va determina să îţi distribui articolul. Dimpotrivă, mă voi simţi înşelată [sunt site-uri de ştiri care au pus buton de distribuit pe Facebook, dar în poză apare “Like”. Nu am distribuit niciodată un articol în felul ăsta] şi data viitoare nici măcar nu voi mai căuta butoanele de social media pe blogul tău.

Te uiţi la butoanele alea şi constaţi că de când ai scos “Like” şi ai pus “Share” a scăzut drastic numărul de distribuiri? Şi asta nu te face să te gândeşti că, poate, ai greşit? Să fii sănătos, cu specialiştii social media de la care ai învăţat că Share aduce mai mult ingheigimănt decât Like!  Continue reading

Cum a fost vizita în HD, ediţia 2014

Wow, nu-mi vine să cred că am organizat deja, împreună cu Sebi, trei evenimente! Pentru mine a fost frumos, dar incredibil de obositor. Nimănui nu-i pasă, dar daţi-mi voie să mă plâng un pic, că de-aia am blog personal, să fie despre persoana mea. Aşdar: joi seara am primit/întâmpinat invitaţii, iar vineri am început în forţă cu o vizită specială la Castelul Corvinilor [am avut parte de un tur special, inclusiv prin încăperile care nu sunt încă deschise publicului, dar pe care le-a putut vizitat oricine în Noaptea Muzeelor], a continuat cu o vizită în avanpremieră la grădina zoologică şi cu un moment important: inaugurarea clinicii private H-Medical Clinic, dotată cu echipamente – RMN, DEXA şi ecograf 4D – de ultimă generaţie, despre care am scris aici.

Ziua de vineri s-a încheiat cu poveşti despre “naşterea” Hunedoarei, spuse frumos de doi “veterani” ai acestui oraş, Gelu Simoc şi Viorel Răceanu, întâlnire facilitată de viceprimarul Hunedoarei, Dan Bobouţanu. Sâmbătă ne-am pus moţ şi ne-am făcut moţi pentru o zi, adică am mers la Brad, unde primarul, Florin Cazacu, ne-a povestit – cu un entuziasm rareori întâlnit la un primar aflat la cel de-al treilea mandat – despre Muzeul Aurului din Brad. Şi nu doar ne-a povestit, ci ne-a şi arătat exponatele.

Sincer, nu mă aşteptam să văd mare lucru, cele câteva exponate din aur le ştiam din pozele de prin presă, aşa că am fost foarte plăcut surprinsă când am văzut pietre preţioase, frumos colorate, adunate într-o clădire care, zău, merită vizitată!

De aici am mers la Gorunul lui Horea de la Ţebea, am vizitat casa memorială a lui Crişan, am făcut o scurtă oprire la Juliana Ballroom şi ajunşi la “bază”, în Hunedoara, am continuat ziua cu o scurtă vizită în Parcul Tineretului, unde a avut loc Festivalul Luminii. Credeţi că ne-a ajuns?

Nu, ne-am întors la Castel, pentru că era Noaptea Muzeelor şi am avut parte de o atmosferă grozavă!

Toate aceste activităţi au fost presărate cu mers pe jos şi, alternativ, mâncare. Şi virşli, mulţi virşli! Iese o combinaţie “grea”, eu am obosit doar rememorând lungul weekend!

Duminică a fost program de voie, unii dintre musafiri au vizitat şi Parcul Dendrologic din Simeria, alţii s-au grăbit să ajungă acasă, pentru că, iată, e deja luni şi unii bloggeri mai şi muncesc.

Da, atât de intens a fost weekend-ul trecut, precum se vede în paragraful paragrafele de mai sus! Nu m-a răbdat inima să las atâta amar de text într-un singur paragraf, sorry past me.

Aş repeta experienţa? Categoric, DA. Dar nu mâine, vreau şi eu câteva zile în care să-mi trag sufletul şi ne gândim la următorul proiect. Vă las acum link-uri către articolele scrise către de bloggerii invitaţi, cu menţiunea că lista de mai jos este în curs de actualizare. Şi vreau să le mulţumesc încă o dată tuturor celor implicaţi în proiect, sponsori, pateneri, bloggeri participanţi, cititori de bloguri şi urmăritori pe Facebook.  Continue reading