Denisuca – nevastă de Coşmar

Am pozat chestia de mai jos într-o cafenea din Bucureşti [parcă You se numea]. Pe panou scrie aşa: “Originally the coffee plant grew naturally in Ethiopia, but once transplanted, Arabia was monopolized by them. One early use for coffee would have little appeal today. The Java tribe from Ethiopia used coffee, but not as a drink. They would wrap the beans in animal fat as their only source of nutrition while on raiding parties. The Turks were the first country to adopt it as a drink, after adding spices such as clove, cardamom and anise to the brew”.

Mi-a plăcut felul în care era amenajată cafeneaua, doar că preţurile erau aproape prohibitive; mai mult ca sigur, este un loc gândit pentru străinii care ajung în Bucureşti. read more »

Facuta in Bucuresti, candva… anul asta. read more »

Văzută în Bucureşti, pozată cu telefonul, din păcate. read more »

Ştiam că articolul în care am scris de ce nu mi-ar plăcea să locuiesc în Bucureşti va atrage multe comentarii negative, dar mi-am asumat riscul ăsta. Pur şi simplu nu mi-ar plăcea să locuiesc acolo şi dacă mă laşi în Bucureşti mai mult de trei zile, m-ai nenorocit. De vină nu e neapărat aglomeraţia oraşului, pentru că am stat şi în Cluj, şi în Timişoara câteva luni bune şi chiar mi-a plăcut; de vină sunt oamenii. Am cunoscut destui bucureşteni foarte de treabă, dar bucureştenii de treabă nu te duc cu taxiul, nu îţi vând ţigări, mâncare sau bilete de tren.

Celor care spun că Bucureştiul a fost “stricat” de provincialii care l-au populat în ultimele două decenii le cer să citească textul de mai jos, scris în primăvara anului 1986 – deci înainte de Revoluţie – de către bunicul meu, cadru militar aflat în Bucureşti pentru un control medical. Cu doi ani în urmă, suferise un accdeint de maşină care l-a lăsat invalid. read more »

Cred că e mişto să trăieşti în Bucureşti pentru următoarele motive:

• aici, soarele străluceşte cel mai tare – şi ce poate fi mai frumos decât să stai într-un bloc înghesuit, eventual la ultimul etaj, şi să te bucuri de razele soarelui care mângâie delicat betonul armat?
• nu trebuie să te uiţi la ştirile de la ora 5 ca să vezi cine pe cine a mai omorât, cine cu cine s-a mai bătut. Cu puţin noroc, criminalul stă în acelaşi cartier cu tine şi tu afli despre crime sau bătăi înaintea echipei Pro TV.
• dacă nu-ţi permiţi să cumperi din benzinării sau de la tarabe cele mai noi albume cu manele, poţi avea norocul ca vecinul tău să şi le fi permis deja. Şi cum se ştie că vecinii de bloc nu sunt egoişti, îţi va permite şi ţie să asculţi cea mai nouă muzică de la casa de discuri Manele Fanclub Superstar Golden Dog Star Ultra … read more »

Timişoara era este considerată Mica Vienă, Sibiul – Micul Luxemburg, iar Bucureştiul, Micul Paris [şi or mai fi...]. Dacă primele două oraşe mai aduc cât de cât cu alte oraşe europene, Bucureştiul nu are nici o şansă să fie numit Micul Paris fără ca afirmaţia să nu fie urmată de un pufnet de râs. Poate că Bucureştiul şi Parisul se asemănau cândva, într-o vreme când Parisul nu evoluase atât de mult.

Pe noi, e adevărat, ne-a tras comunismul înapoi, astfel încât în 1989 eram în coada Europei. Numai că de atunci au trecut aproape 20 de ani şi mi se pare că am evoluat foarte puţin, în vreme ce Parisul şi alte oraşe civilizate din ţări civilizate au mers pe repede-înainte. Bucureştiul a rămas doar cu amintirea alintului de Mic Paris. Bucureştiul de astăzi, cel pe care îl văd eu ori de câte ori merg în vizită, este suprapopulat şi poluat, geme de maşini, miroase urât şi este murdar. read more »

După ce bem vreo două beri cu naşii, plecăm cu Hummer-ul Neogen [sau "Neo, gen"?] spre Gara de Nord. Eh, bucuria are… picioare scurte, trebuie să revenim în lumea reală. read more »

Valentina de la InteresArt [magazinul meu preferat din Bucureşti, despre care tot scris - vezi aici] organizează o lecţie deschisă cu ateliere creative pentru copii, în magazinul InteresArt. Evenimentul se “întâmplă” săptămâna viitoare, iar sâmbătă, 27 iunie, între orele 10 – 13 puteţi asista la o lecţie demostrativă din atelierele de vară ale InteresArt. Mai multe detalii găsiţi pe blogul InteresArt [încă un link].

Nu ştiu dacă scopul tuturor automatelor amplasate prin Gara de Nord din Bucureşti este evitarea contactului uman cu {ironie} nespălaţii ăia care vin din provincie ca să împută Capitala {/ironie} sau pur şi simplu de a eficientiza comerţul de potoale din gară. Cert este că toată gara s-a umplut, în ultimii ani, de tot felul de automate: de cafea, de coduri de reîncărcare pentru cartelele telefoanelor mobile, de Red-Bull şi, ultima descoperire făcută de mine, automatul de cartofi prăjiţi. read more »

LG a invitat mai mulţi bloggeri la o petrecere foarte importantă, ocazionată de lansarea televizorului LCD Full HD LH5000. Petrecerea a fost foarte importantă pentru LG, pentru că asta e prima campanie derulată pe bloguri de către LG România, dar a fost la fel de importantă pentru bloggerii şi jurnaliştii invitaţi: patru bloggeri grei – Victor Kapra, Cristi Manafu, Bobby Voicu şi Mihai Dobrovolschi – au primit câte un televizor în teste, cele patru LCD-uri de la LG urmând să fie câştigate de cei care participă la concursurile organizate de ei, pe blogurile lor [click pe numele fiecăruia dacă v-am trezit interesul]. Dacă am înţeles bine, concursurile încep oficial luni, 18 mai. read more »