RSS
 

Posts Tagged ‘consumatorul de serviciu’

The Story of STUFF

19 May

Înfricoșătoare! Read the rest of this entry »

 

“Casa casei taaleee”

10 May

Am fost, săptămâna trecută, la magazinul Ambient din Deva, în căutare de una-alta. [Chiar când îi spuneam lu' tata că vreau să văd dacă la Ambient găsesc plăci din  polistiren la bucată, nu la grămadă, din TV se aude: "Mai bine vino la Praktiker!"]

Cred că am stat două ore în magazin, iar în tot acest timp, am auzit de peste o sută de ori jingle-ul “Ambient – Casa casei taaleee!”. Nu pot să nu mă întreb cum rezistă angajaţii Ambient câte opt ore sau mai mult cu melodia asta urlându-le în cap. Eu aş lua-o razna!

Şi sunt convinsă că nu sunt singurii angajaţi care sunt nevoiţi să asculte jingle-uri, reclame, melodii spălătoare de creier, numai că în Real, Kaufland sau Carrefour se aud doar vocile feminine care îi îndeamnă pe clienţi să cumpere tăt-tăt-tăt. În Cora n-am mai fost de mult, şi acolo cânta melodia aia tâmpită ["Ştii de ce reviiiii la Coraaa"]. La bieţii angajaţi chiar nu se gândeşte nimeni? Sau reuşesc, cumva, să “blocheze” melodioarele alea tâmpite?

Sursa foto

 

De la TV adunate

08 May
  • A scrie pe ecran “Tema emisiunii: Controlul greutății pe căi naturale” este la fel de aiurea ca și a scrie, într-un ziar “Titlu: Cresc prețurile”. Normal că este tema emisiunii, că doar mă uit la TV, nu la cuptorul cu microunde, deci știu că este o emisiune și e logic să aibă o temă! Cât de proști ne cred realizatorii TV?
  • Când auziți “Bang! Și murdăria dispare!”, să nu credeți. Este doar un slogan, nu o promisiune de la Cillit. Murdăria se îndepărtează mai ușor, dar nu dispare singură, de frica produsului-minune.
  • Mi-a plăcut ideea reclamei de la Vodafone în care este prezentată povestea cuplului de iubitori de munte care a făcut nunta pe – evident – munte. Am urmărit chiar întregul clip pe YouTube, apoi am dat din cap când am văzut reclama și pe TV: eu o știam deja de pe net. Dar deja m-a adus la exasperare prin faptul că se difuzeaza iar și iar și iar [la fel cum se pătează costumul actriței din reclama la Ariel] și am ajuns să schimb canalul când aud vocea groasă a tipei explicând: “Emuoții da sigur că au fost” [așa, fără nici o intonație, fără "virgule rostite"]. Gata, Vodafone, dacă eu am văzut-o deja de 30 de ori, v-ați atins scopul! Am înțeles, aveți acoperire [de parcă 90 la sută din populație ar însemna 90 la sută din suprafața țării], mai puțin la bunică-mea în sat, unde Cosmote merge de rupe, iar la Vodafone am câte un gram de semnal.
 

Dacă ești chelner sau ospătar…

23 Apr
  • nu-mi spune că nu știi să faci cappuccino, nu vreau să știu că ești nou și nu știi să îl prepari. E trecut în meniu? Atunci trebuie să-l servești!
  • nu pune mâna pe acea parte a tacâmurilor care știi că va ajunge în gura mea, dai dovadă de proastă creștere.
  • nu îmi spune că nu ai habar în cât timp îmi vei aduce mâncarea, dacă am comandat azi, aș vrea să mănânc tot azi. And hold the spit, please!

Bineînțeles că lista rămâne deschisă!

 

Diverse [6]

13 Apr
  • Rutele avioanelor din UE, în timp real, pe hartă: Radarvirtuel.com, via Ellunes.
  • Ofertele marilor magazine, în format PDF, pe cauţi.ro. O adresă utilă pentru cumpărătorii “profesionişti”. Aştept să văd acolo şi ofertele de la Real, Penny, Kaufland, Plus etc, deocamdată singurele oferte interesante sunt de la Metro şi JYSK.
  • Cum se “scoate” cofeina din cafea? Ne explică the all-knowing Wikipedia.
  • Dacă vă pasionează fotografiile foarte vechi, Robin are o grămadă.

…şi-apoi, ce-o mai fi om mai vedea!

 

Trei buline

20 Feb
  • De ce ne sperie data expirării?
  • Din EvZ, un articol bun, cu un titlu prost, despre revista Salut. Şi-o mai aminteşte cineva sau sunt cea mai bătrână de pe aici? happy Eu îmi amintesc cu drag revista Liceenii, păcat că a sucombat la câţiva anişori de la apariţie.
  • De două zile mă joc cu laptopul primit de la HP şi intenţionam să scriu în seara asta despre el, dar o las pe mâine. BRB.
 
 

Ştampila de pe ouă: 0, 1, 2 sau 3?

09 Feb

Cumpărăm de câţiva ani, din pieţe şi supermarketuri, ouă de găină ştampilate, dar ştim ce înseamnă cifrele ştampilate pe ouă? Ştiam că prima cifră este importantă şi că spune ceva despre calitatea ouălor, dar nu eram sigură ce înseamnă. Azi am aflat de aici că pe ouăle de calitate, prima cifră este 0 sau 1, iar ouăle ştampilate cu 2 şi 3 provin de la găini chinuite, crescute în condiţii improprii. Deci 0 şi 1 = da, 2 şi 3 = nu.

Problema apare când în supermarketuri nu găsim decât ouă de calitate slabă, pentru că alea bune sunt automat mai scumpe. Dacă nu aş primi ouă de la bunica mea, care îşi creşte găinile la ţară şi nu în “baterii” minuscule, probabil că aş căuta să le cumpăr din piaţă, de la ţărani, ori aş găsi o femeie care să mi le vândă fără să le mai ducă “la ştampilat”. Am mai multă încredere în ţărani decât în supermarketuri sau Direcţia Sanitar-Veterinară [sau Autoritatea Naţională Sanitară Veterinară şi pentru Siguranţa Alimentelor, whatever], aşa că aş prefera să cumpăr ouăle direct de la sursă.

În altă ordine de idei, am aflat care este motivul morţii lui Toni Tecuceanu. Felicitările mele cretinilor celor care s-au isterizat şi s-au grăbit să se vaccineze.

Foto: Piotr Bizior

 

Lucruri făcute de mântuială. Azi, de la Sony

08 Feb

Anul trecut, am vandut camera foto Sony Alpha 100 pentru ca mi se parea ca-i prea desteapta, dar mai ales prea mare pentru ce-mi trebuie mie. Am decis s-o inlocuiesc cu Sony H50, de la care ma asteptam sa fie macar de 10 ori mai grozava decat batranul H5.

Sony H5 a fost prima mea camera foto, pe care am dat nu mai putin de 550 de euro; in 2005, era “pretul corect”. Niciodata nu voi gasi o camera foto mai buna: culorile fotografiilor sunt exceptionale, pozele macro arata superb, functioneaza cu doi acumulatori R6 (sau AA) si, in lipsa de acumulatori, pot folosi doua baterii alcaline. De vis, ce sa mai discutam. Read the rest of this entry »

 
 

Fiţa cu paiu’

06 Feb

Am observat că, în ultima vreme [adică în ultimii ani], la orice bar sau terasă ai merge, dacă nu consumi bere sau vin fiert, vei primi un pai. Ai comandat un suc? Primeşti pai. Vrei să bei un frappé? Ia cu paiu’! Mi se pare OK să primesc un pai dacă îl cer sau dacă beau un cocktail care aşa se consumă, dar când comand apă minerală, e cam aiurea să mi se sugereze că aş putea s-o beau folosind paiul.

Nu vorbesc prostii, astăzi am păţit-o. Ce mama naibii, nu mai putem să bem nici apă fără pai? Suntem atât de fiţoşi încât nu putem atinge gâtul sticlei de apă cu gura?

Nu ştiu de ce, dar bănuiesc că tanti care mi-a adus un pai ambalat individual la o sticlă de apă a făcut-o pentru că au existat înaintea mea cliente preţioase care i-au cerut unul şi nu pentru că s-a gândit ea că aşa se serveşte apa.

 
 

Suc cu Aloe Vera

17 Jan

De când mă tot plimbă Sebi prin ţară, cu maşina, am descoperit prin benzinăriile patriei o băutură taaare bună, deşi cu un preţ pe măsură: sucul de aloe vera*. Cică ar fi foarte sănătos, nu ştiu sigur, ce ştiu este că are un gust foarte bun şi bucăţelele de aloe din el, chiar dacă arată ca nişte firimituri dizolvate în apă, sunt bune şi ele. O sticlă de un litru jumate costă cam 15-17 lei în benzinării, eu am găsit la un moment dat şi-n Kaufland, cu 9,99 lei. Read the rest of this entry »

 
 

Nesimţire marca Kaufland. Cacofonie intenţionată

12 Dec

O vreme n-am mai avut probleme cu preţurile de la Kaufland; se “cuminţiseră” şi ce scria la raft apărea şi pe bon. Dar în ultimele săptămâni, de fiecare dată când cumpăr mai mult de 10 produse, unul sigur are alt preţ, de fiecare dată mai mare decât “povestea” de pe etichetă.

O dată am zis că e o scăpare, de două ori… se mai întâmplă, dar când eşti furat în mod repetat, cu zâmbetul pe buze şi cu explicaţia că “eu ştiu, dar n-am ce să fac”, nu eşti tu, clientul, vinovat că prost dacă îţi faci în continuare cumpărăturile de la magazinul care te fură?

Că nu ziceţi că inventez: Ghiocel a plătit 20 de lei şi 18 bani pentru o cutie de smântână de 400 de grame. Eu zic că e un preţ cam mare şi oricum, o cutie de 400 de grame  nu prea are cum să conţină un kil două sute de smântănă. N-are cum, zău!

Sunt curioasă care va fi răspunsul primit de Ghiocel de la Kaufland Tg. Jiu şi dacă şi cei de acolo sunt la fel de miserupişti cum sunt ăştia din Hunedoara: “s-a întâmplat, nu s-a actualizat lista de preţuri, nu e vina noastră, ne cerem scuze, poftiţi diferenţa”. Dacă nu ştiaţi, vă spun eu: orice problemă aţi avea, nu este vina celor cu care stai de vorbă. Întotdeauna este un şef invizibil şi rău care nu actualizează lista, un computer prost care măreşte preţurile – pentru că n-o să cumpăraţi vreodată de la Kaufland un produs mai ieftin decât face; mai scump, da, mai ieftin, niciodată! -, un coleg care nu şi-a făcut treaba şi nu a schimbat eticheta de preţ. Dar angajaţii care sunt plătiţi ca să dea explicaţii şi să facă frumos sunt tot timpul nevinovaţi. Read the rest of this entry »

 
 

“O mostră gratuită?”

11 Nov

Mă plimbam fără vreo ţintă anume prin Bucureşti Mall, când o promoteriţă m-a văzut şi s-a îndreptat spre mine, adresându-mi-se:

- O mostră gratuită?

Nu ştiam ce vrea să-mi ofere, da’ dacă tot părea atât de hotărâtă să scape de mostra aia şi deja se apropiase mult de mine, am întins mâna ca s-o scap de obiect. Şi-a retras repede mâna şi a început să turuie:

- Văd că aveţi unghiile naturale [WTF?]. Noi avem nişte produse special create pentru manichiura… cunoaşteţi produsele noastre?

Mă uit la marcă: Seacret Spa. Nu auzisem în viaţa mea de ele, aşa că îi spun că nu le ştiu. Îmi ia mâna şi începe să-mi şlefuiască o unghie cu o chestie care era prea mare ca să se numească pilă de unghii, aşa că i-au zis buffer. În timp ce şlefuia, îmi spunea cum partea roz curăţă unghia de impurităţi, cea albastră îi face nu-ştiu-ce, iar aia gri îi dă luciu. Într-adevăr, rezultatul a fost senzaţional: unghia mea strălucea de parcă tocmai fusese lăcuită. Read the rest of this entry »

 
 

Haine la juma’ de preţ, azi şi numai azi

11 Nov

Dacă mă trezeam mai devreme, poate că aflam mai repede că astăzi, 11 noiembrie, magazinul online Miniprix.ro oferă reduceri de 50 la sută pentru toate produsele. Asta înseamnă haine de calitate – am vizitat în primăvară magazinul din Bucureşti şi m-am ales cu nişte haine foarte faine – la preţuri de second hand. Şi dacă preţurile şi aşa mici sunt “tăiate în două”, zic că este momentul să ne reînnoim garderoba.

Deci, dragelor, www.miniprix.ro şi să-mi spuneţi şi mie ce v-aţi cumpărat! winking

 
 

La farmacie

02 Nov

În farmacia Tacomi din Deva era linişte. Singurele zgomote veneau de la un radio vechi care zdrăngănea ceva şi de la ambalajele de medicamente pe care le mânuia una dintre cele două farmaciste.

- Bună seara, zic
- Bună seara, poftiţi, îmi răspunde farmacista. Aveam să constat în curând că “farmacista” nu este mai mult decât o vânzătoare de medicamente.
- Rheumavek aveţi?

Pe faţa “farmacistei” nu se citeşte nimic. Nici o reacţie, semn că nu a mai auzit niciodată denumirea asta. Aşa că îşi mişcă repejor degetul arătător al mâinii drepte pe tastele R-E-U-M-A. Aşa-s farmaciştii ăştia moderni, nu mai amestecă ei soluţii ca să facă medicamente, unguente şi alte cele, toate-s ambalate şi stocul de marfă este înregistrat în computer, care a înlocuit creierul de farmacist. Cred că pe ecran i-a apărut mesajul “Produs inexistent”, pentru că imediat a strâmbat din nas şi mi-a spus că nu au Rheumavek. Doar un altul, al cărui nume începea tot cu “Reum…”. Read the rest of this entry »

 
 

Şosete cu degete? Yes, please!

23 Oct

Cât am stat în Cluj, am făcut o chestie cu care încă nu m-am “lăudat”. M-am întâlnit, scurt, cu oamenii de la şosetăria.ro şi am devenit mândra proprietară a unor şosete cu degete. Dar s-o luăm de la început… am auzit prima dată de şosetăria.ro în urmă cu vreun an. Ideea de “şosetărie” mi se pare bestială. Din păcate, un domeniu asemănător, pixărie.ro, despre care am şi scris, este ţinut cam degeaba de nişte oameni care nu prea răspund la e-mailurile clienţilor sau posibililor clienţi. Şosetăria nu numai că este funcţională, dar are în stoc produse – da, şosete! – foarte mişto.

Eu sunt o maniacă a şosetelor, iar ăsta încă un pitic de-al meu care se aştepta descoperit şi care se dezlănţuie ori de câte ori trec prin Sebeş. În Sebeş se află fabrica de şosete Ciserom, iar magazinul de prezentare al fabricii este singurul loc din ţară de unde poţi cumpăra şosete la preţuri… de producător. Numai că ghinionul face ca aproape de fiecare dată când trec pe acolo, acesta să fie închis.

Şosetăria.ro este deschis non-stop – iată cel mai mare avantaj al magazinelor online, şi este singurul magazin de unde eu – şi ca mine, multe alte “maniace” ale şosetelor – pot cumpăra de la şosete Toe Toe cu degete până la ciorapi medicinali. Pe mine m-au fascina şosetele Toe Toe şi prima dată când le-am purtat mă gândeam că îmi va fi greu să mă obişnuiesc cu ele. Nici poveste! Sunt foaaarte comode şi călduroase! Read the rest of this entry »