Weekendul ăsta am “fugit” de-acasă pentru două zile şi am mers la ţară, la “Casa Piticilor”. Vă amintiţi cum arăta în urmă cu un an şi ceva ceea ce avea să devină căsuţa de vară a părinţilor mei? Dacă nu, vă ajut cu nişte poze.

După ce au muncit o vară întreagă, ai mei se bucură acum de o casă complet amenajată, dotată cu baie, apă curentă – şi apă caldă, parchet, încălzire de la convector, canalizare, electricitate, parchet, izolaţie termică, în fine, tot tacâmul. Toate astea n-ar fi fost posibile dacă nu aveam parte de ajutorul celor de la Proges şi Arena Instalaţiilor, cărora le mulţumesc încă o dată.
Anul ăsta, părinţii mei s-au ocupat şi de agricultură, aşa că le-a rămas puţin timp pentru alte amenajări. Totuşi, multe s-au schimbat într-un an şi sper că în curând vom mai face un serial în care să arătăm de ce modificări a mai beneficiat gospodăria lor.
Eu am învăţat că fără bani nu poţi face mare brânză – poţi improviza, dar tot ai nevoie de scule, de ceva materie primă etc, iar dacă ai locuit toată viaţa la bloc şi vrei să te muţi la ţară, ai dezavantajul că trebuie să-ţi cumperi o groază de unelte, dar şi avantajul că ai unde să duci din lucrurile care te încurcă sau nu-ţi mai trebuie în apartamentul de la bloc.
În anii ce vor urma, podul de deasupra Casei Piticilor [dacă nu ştiţi de ce îi spum aşa, vă recomand să citiţi serialul scris de tata, e interesant!] va fi transformat într-o locuinţă pentru mine şi Sebi şi pentru musafiri, când noi nu vom fi pe aici. Până atunci, însă, mai lucrăm la detalii: curte, grădină, terasă etc.
Am “furat” mai multe poze făcute de ai mei şi le-am amestecat cu pozele pe care le-am făcut eu în weekend-ul ăsta, iar rezultatul e mai jos. Sper să vă placă – mie mi-a plăcut la nebunie! Read the rest of this entry »