Ca blogger mijlociu, mă deranjează să-mi văd articolele copiate pe alte bloguri sau site-uri. Mi s-a întâmplat destul de rar, din fericire, dar e foarte posibil să fi “publicat” şi prin alte părţi, fără să ştiu. Din păcate, nu prea am ce face şi dacă-mi văd postările pe alte alei ale oraşului Internetul de Sus. E ca şi cum ţi-ai construi o casă frumoasă şi apoi ai vedea “modelul” copiat de către alţii. N-ai ce face, că nu poţi patenta o clădire, nu?
Sigur, am scris eu în footer-ul [partea de jos a] blogului şi în feed-ul RSS “copyright Denisa Bârgău”, pun şi watermark pe poze, dar asta nu înseamnă că nesimţiţii care trăiesc din copy/paste pot fi opriţi.
Pe de altă parte, mi-ar plăcea să ştiu exact care dintre articole sunt atât de apreciate încât cineva se gândeşte că-i mai uşor să selecteze textul, să-l copieze într-un e-mail şi să-l dea mai departe. Să nu credeţi că nu se mai practică treaba asta! Încă mai primesc zilnic mesaje, PPS-uri, filmuleţe şi poze “amuzante” pe mail, de la vreo două persoane. Şi ce fac atunci când cineva-mi trimite un fişier .avi amuzant? Îl caut pe YouTube, pentru că sunt sigură că altcineva a descoperit deja modalitatea asta de a shareui filme. Nu mi s-a întâmplat niciodată să nu le găsesc postate deja pe YouTube. Textele amuzante pot fi găsite, cu siguranţă, pe site-urile de umor sau “umor”, bancurile la fel, iar de prezentări stupide în PowerPoint sunt atât de sătulă, încât nici nu le mai deschid… asta e, unii încă mai sunt în era web 1.0. Gotta live with it! Read the rest of this entry »