Denisuca – nevastă de Coşmar

Cu o mică întârziere, câştigătoarea primelor două bilete la film este Mirunika, adică cea care a lăsat primul comentariu. Îţi trimit acum un mail cu detaliile.

Puteţi participa în continuare, lăsând un comentariu la acelaşi post. Succes!

Se spune că atunci când eşti în Roma, e bine să te porţi ca romanii. “When in Rome, do as the Romans do”. În cazul de faţă, povestim despre comedia When in Rome, care are premiera astăzi. Unii mai norocoşi decât mine au văzut deja filmul, eu mai trebuie să aştept cel puţin până deseară, când ajung în Timişoara şi o s-o pot vedea la Cinema City. Din ce am văzut în trailer, sunt convinsă că o să-mi placă.

Pe site-ul creat special pentru filmul When in Rome, fântânadragostei.ro, puteţi vedea trailerul şi puteţi afla mai multe despre acest film. Eroina principală, Beth, este o tânără ambiţioasa din New York, dezamăgită în dragoste. Aflată într-o călătorie la Roma, Beth pescuieşte câteva dintre monedele aruncate în “Fântâna Dragostei” şi se trezeşte peste noapte că bărbaţii care au aruncat monedele se îndrăgostesc de ea. Vocea actriţei Kristen Bell îmi aminteşte de Carrie Bradshaw [Sex And The City], unde mai pui că Beth este şi ea din New York şi a trebuit să meargă tocmai în Europa ca să-şi găsească marea dragoste. Sună cunoscut? Consideraţi-o superstiţia mea, dar când o comedia romantică este despre o femeie din New York, sunt convinsă că o să-mi placă!

Singura superstiţie legată de dragoste pe care am avut-o, în copilărie, era aceea că dacă cineva îmi atingea picioarele cu mătura, nu aveam să mă mai mărit. Prin urmare, ori de câte ori vedeam pe cineva măturând, hop şi eu, cu picioarele sub mătură. Credeţi că am “scăpat”? Din fericire, nu.

Despre superstiţiile în dragoste puteţi citi tot pe site-ul fântânadragostei.ro. De altfel, şi pe blogul meu, şi pe site există bănuţi virtuali care aşteaptă să fie aruncaţi în fântână. Încercaţi-vă norocul; dacă nu vă găsiţi jumătatea, măcar bifaţi o superstiţie ca fiind “nefuncţională”. Şi acum vin veştile bune: puteţi câştiga o invitaţie de două persoane la filmul When in Rome dacă îmi povestiţi despre superstiţiile voastre în dragoste. Comentariile trebuie trimise până în 27 aprilie, la ora 18 trecute fix, câştigătorul urmând să fie anunţat pe 28 aprilie. După aceea, dintre comentariile lăsate între 28 aprilie şi 5 mai, voi mai premia unul, tot cu o invitaţie pentru două persoane. Puteţi participa şi la concursul de pe fântânadragostei.ro, nu mă supăr. Iar după ce aţi văzut filmul, biletele cumpărate vă pot aduce o cină romantică: întoarceţi-vă pe site şi înscrieţi-vă la concurs! În plus, pe fântânadragostei.ro vă puteţi distra cu superstiţiile şi puteţi alege o zi norocoasă în care să invitaţi pe cineva la film. read more »

În săptămânile trecute am fost foarte ocupată, am descoperit că-mi place enorm serialul LOST. Pentru cei doi cititori ai mei care nu s-au uitat la acest serial: un avion pleacă din Sydney, Australia către Los Angeles, dar se prăbuşeşte pe o insulă aparent nelocuită. Ca în bancul ăla cu adulterinele pe care Dumnezeu s-a chinuit să le adune pe acelaşi vas de croazieră, fiecare dintre supravieţuitorii zborului Oceanic 815 are nişte schelete în dulap şi aproape toţi se află într-un moment crucial din existenţa lor. read more »

Logorama, un filmuleţ prea scurt pentru cât e de fain. Auzisem de el dar mi-a fost lene să-l caut şi uite că mi-a dat Raluxa mură-n gură, punându-l pe blogul ei. Nu ştiu când au trecut cele 15 17 minute! Mie mi-a plăcut prea mult să nu-l văd măcar de două ori; oricum, dacă ai clipit, ai ratat cel puţin trei logo-uri dintr-un total de peste 2.500! Enjoy!

Sherlock Holmes, filmul. Cam asta este şi părerea mea – n-are rost să mai scriu ceva, când doamna asta cu nume greu de reţinut a scris deja.

Un film care merită văzut. Trailer aici.

Filmul anului, cel mai grozav, cel la care James Cameron a lucrat ani buni, pentru care am auzit ca a creat o noua tehnologie etc: Avatar. L-am vazut nu pentru ca as fi eu ahtiata dupa tot ce inseamna filme noi, ci pentru ca Sebi cumparase deja biletele, asa ca n-am prea avut de ales.

Nu m-a impresionat deloc. Am avut locul 2 din randul 1, deci am stat cam chinuita ca sa-l vad, dar nu mai conteaza. Importante erau efectele speciale pe care trebuia sa le observ. Marturisesc ca nici aste nu m-au impresionat.

Ca sa nu mai spun ca povestea mi s-a parut lame de tot. Probabil ca datorita buzz-ului creat in jurul lui, Avatar a devenit – sau este pe cale sa devina – filmul “must see” al anului viitor. Eu nu vi-l recomand decat daca va plac povestile simple prezentate complicat. Nu va stric “surpriza”, daca vreti sa-l vedeti, mergeti si vedeti-l. Mie mi-ar fi placut sa am posibilitatea de a-mi primi banii inapoi, pentru ca nu mi-a placut filmul [dar na, nu suntem in America, deci nu se face].

Astept cu nerabdare Sherlock Holmes, pe care o sa-l vad sambata – adica la anul. Sper din tot sufletul sa fie macar mai putin lame decat Avatar. read more »

Trebuie să încep prin a-mi cere scuze acelora dintre voi care au mai intrat pe aici în speranţa că am mai scris ceva. Am răcit, m-am uitat la filme şi am cugetat. Nu la nemurirea sufletului, ci la ce voi face de la anul, dacă rămân făr’ de job. Nu m-am stresat însă prea tare, pentru că am auzit că nu face bine la ten.

Ziceam că m-am uitat la un serial. Weeds. M-a fascinat nu povestea în sine, ci genericul de început: o melodie superbă – Malvina Reynolds – Little Boxes – şi imagini care promiteau întâmplări dintr-o suburbie americană. Din sezonul 2 al serialului, fiecare episod avea aceeaşi melodie în intro, intrepretată de altcineva, o idee foarte faină. Până la urmă, m-a “prins” şi povestea, altfel nu m-aş fi uitat la toate sezoanele. Din sezonul 4, au scos introducerea cu Little Boxes, pentru simplul motiv că acţiunea nu se mai petrece într-o suburbie, traficanta de droguri se mută şi în cele din urmă se îndrăgosteşte şi… sezonul 5 e deja telenovelă. Nu mă credeţi pe cuvânt, eu mai spun doar că se vorbeşte foarte mult în spaniolă, acţiunea se mută la graniţa cu Mexic, iar personajul negativ este interpretat de Kate del Castillo, cunoscută actriţă de telenovele. Brr! Sunt curioasă ce mai născocesc în sezonul următor. În fine, concluzia după cele cinci sezoane este că de acum încolo voi citi pe IMDB despre orice film pe care vreau să-l văd şi voi evita toate filmele în care joacă Kevin Nealon sau Justin Kirk. Ce-i prea mult strică, mi-am luat porţia de idioţenie pentru viaţa asta! read more »

Am văzut, pentru a CENZURAT oară, serialul Sex And The City, cap-coadă. De data asta, cred că a fost pentru ultima dată, pentru că, exceptând Seinfeld, ce-i prea mult strică. Deja nu mai aveam răbdare să văd toate fazele trase de păr, în care cele patru femei [mai mult] singure făceau sex cu hainele pe ele, în poziţii absolut imposibile, ori cele în care deveneau isterice din diverse motive. read more »

Am văzut azi prima parte a filmului românesc “Amintiri din epoca de aur”. Bestial film, dacă mai aveţi unde să-l vedeţi, ar trebui s-o faceţi.

Altfel, am răcit, dar stau la terasă cu tata, Ovi Sîrb – de pe al cărui laptop scriu acum, Sebi, Nebuloasa, Siropel, Alex Blogu şi Casandra. Link-uri pun mai târziu, că e destul de mică masa.
read more »

Am rămas datoare cu nişte poze făcute la Cluj uichendu’ trecut. N-o să povestesc prea multe, nu degeaba se spune că o fotografie face cât o mie de cuvinte, iar aparatul meu de fotografiat… aproape o mie trei sute de lei. Na bine, ştiu că pe întuneric nu face el cele mai grozave poze, dar când dă de lumină şi culoare, nici un altul nu-l întrece!

Cei care n-au ajuns la prima ediţie a Festivalului Internaţional de Film Comedy Cluj pot vedea câştigătorii de anul acesta aici, iar alte informaţii, pe site-ul festivalului. read more »