RSS
 

Posts Tagged ‘oameni’

Servus, toti!

05 Feb

Îl ştiţi pe Gaben: cel mai simpatic moroşan şi cel mai vorbăreţ videoblogger din .ro. Dacă nu-l ştiţi, înseamnă că:

  1. nu aţi urmat recomandarea mea din aprilie 2011 [ruşinică!];
  2. vă învârtiţi prin cercurile greşite din online-ul românesc;
  3. nu aţi mai intrat pe Internet de cel puţin juma’ de an [aşa ceva nu există!].

Oricare ar fi motivul, de acum nu mai aveţi nici o scuză să ziceţi că nu aţi auzit de Gaben. Şi ca să vedeţi cât sunteţi de în urmă cu noutăţile, Gaben are deja mulţi fani – trei suntem numai la mine-acasă, deci ştiu ce spun -, care fani i-au cerut să le vândă tricouri cu el!

Nu şi-a pus omul faţa pe tricouri, este un tip foarte modest, atât de modest, încât atunci când i-am spus cât de drag mi-e, s-a fâstâcit şi a rămas fără cuvinte. A pus, în schimb, patru replici deja celebre: “Servus, toti!”, “V-am ţucat!”, “GPS misogin: Tu nebună! Meri mai încet! 30 maxim!” şi “25 de mililitri – cantitatea maximă de otravă* – 1 deţ; * – horincă de maramu > 50°”.

Fiecare tricou cu Gaben costă 45 de lei, dintre care 10 lei reprezintă transportul, iar 10 lei vor fi donaţi pentru Mino şi Georgi. Jos pălăria, Gaben, pentru aşa un gest frumos!

 

Numa’ jandarm să nu fii!

29 Jan

N-o să discut despre jandarmii care au fost prezenţi la datorie în Piaţa Universităţii, la mascarada pe care televiziunile de scandal au numit-o “revoluţie”.  Read the rest of this entry »

 
 

Sunt șefi și Șefi

08 Jan

Cu mulți ani în urmă, Iulian Haba, cel mai bun DTP din România, mi-a povestit că lucra pentru ProSport și a hotărât să demisioneze. Iulian era în Cluj, iar Cătălin Tolontan, pe atunci șeful lui, a luat primul avion de la București la Cluj ca să stea de vorbă cu Iulian. După ce s-a convins că omul vrea să plece și nu are cum să-l mai păstreze ca angajat, i-a strâns mâna și i-a mulțumit pentru colaborare. Read the rest of this entry »

 

Oamenii mei din online: Vali Petcu

30 Dec

“Oamenii mei”, în sensul că îi consider prieteni sau măcar îi apreciez. Acesta este cel de-al treilea articol dintr-o serie dedicată oamenilor pe care i-am cunoscut datorită blogului/Internetului. Primul e aici, al doilea, aici. Vreau să-mi fac un obicei – sănătos! - din a le spune celor pe care-i admir că îmi sunt dragi sau simpatici. Read the rest of this entry »

 
 

Oamenii mei din online: Andreea Ursu

29 Dec

“Oamenii mei”, în sensul că îi consider prieteni sau măcar îi apreciez. Acesta este cel de-al doilea articol dintr-o serie dedicată oamenilor pe care i-am cunoscut datorită blogului/Internetului. Primul e aici. Vreau să-mi fac un obicei – sănătos! - din a le spune celor pe care-i admir că îmi sunt dragi sau simpatici. Read the rest of this entry »

 

Oamenii mei din online: Andrei Crivăţ

28 Dec

“Oamenii mei”, în sensul că îi consider prieteni sau măcar îi apreciez. Acesta este primul articol dintr-o serie dedicată oamenilor pe care i-am cunoscut datorită blogului/Internetului. Vreau să-mi fac un obicei – sănătos! - din a le spune celor pe care-i admir că îmi sunt dragi sau simpatici.

Pe Andrei l-am cunoscut în vara anului 2008. Ştiu exact ziua în care ne-am văzut prima dată, pentru că era fix prima zi după ce m-am căsătorit. Aşa se face că, deşi i-am citit blogul încă de când eram Denisa Lala, când l-am cunoscut eram deja doamna Bârgău. Am ajuns în Cluj cu familia Arhi, după un drum prea lung prin judeţul Alba. Andrei nu mâncase nimic toată ziua şi ne aşteptase ca să mergem împreună la masă, iar noi am făcut vreo cinci ore de la Hunedoara, pentru că greşisem drumul. Eram singura de prin partea locului, dar nefiind şoferiţă şi având scuza că tocmai mă căsătorisem, n-am băgat de seamă că suntem pe drumul greşit.  Read the rest of this entry »

 
 

Moş Crăciun şi copiii cuminţi

25 Dec

Pentru că au fost foarte cuminţi, cele mai cuminţi, la Mino şi Georgi Defta a venit Moş Crăciun. Probabil cel mai darnic moş din viaţa lor, ceea ce m-a bucurat nespus. Lidia, mama lor, era vizibil copleşită de cadourile primite şi de atenţia pe care familia ei a primit-o în ultima vreme.

Am mers la Bârcea Mare vineri, împreună cu Sebi şi Claudiu. Claudiu este jurnalist la Glasul Hunedoarei şi le-a mai făcut fetelor o vizită pe la începutul lunii. Acum şi-a mobilizat nişte prieteni şi a adunat pentru fete 500 de lei şi cadouri de Crăciun. Două maşini au adus şase oameni, spiriduşi ai lui Moş Crăciun, încărcaţi cu plase, saci şi cutii pline de alimente, haine, dulciuri şi încălţăminte. Cred că am exagerat puţin, pentru că literalmente le-am umplut casa de daruri. Cu toate astea, atunci când dintr-o cutie au “răsărit” nişte cornuri cu ciocolată, Georgiana i-a cerut voie mamei sale să mănânce unul. În timpul ăsta, Claudiu a ajutat-o pe Minodora să pună o parte dintre cadouri sub bradul frumos împodobit pe care familia Defta l-a primit de la Praktiker Deva. Read the rest of this entry »

 

Aţi făcut trei oameni fericiţi!

16 Dec

În urmă cu o săptămână, când am fost în vizită la familia Defta împreună cu colegul meu Ciprian Iancu, nu am crezut că voi reveni atât de repede. Îi spusesem Lidiei că voi scrie pe blog despre ea şi fetele ei, Mino şi Georgi, şi că probabil ne vom mai vedea înainte de Crăciun, dar că nu promit nimic. Mi-a mulţumit pentru intenţie, chiar dacă pentru ea eram o străină care putea la fel de bine să vorbească baliverne.

Am ajuns acasă şi am scris pe blog povestea lor. Era deja weekend, aşa că banii au început să intre în contul bancar abia luni. 50, 100, 400 de lei, bani trimişi de la oameni cu suflet mare, cărora le mulţumesc din suflet pentru gestul făcut. Îi mulţumesc şi lui Criserb, care s-a gândit că fetele vor avea nevoie de bani şi din ianuarie încolo, aşa că a promis să le doneze câte 100 de lei lunar, pe tot parcursul anului viitor.  Read the rest of this entry »

 

Am fost la Biblioteca Vie, în Deva

11 Dec

Biblioteca Vie este un proiect al Asociaţiei pentru Dialog, Cultură şi Sport. Se întâmplă în toată ţara, iar weekend-ul trecut Biblioteca a ajuns şi la Deva, în Fischer’s Pub. Vizitatorii bibliotecii au fost încurajaţi să “împrumute”, pentru 30 de minute, câte o carte vie.

Iniţial au fost anunţate 17 “titluri”, dar la Deva au fost prezente mai puţine [nouă, dacă am înţeles corect]. Eu l-am luat sâmbătă pe Sebi de mânuţă şi am mers la birt ca la bibliotecă [de data asta pe bune!], pentru a împrumuta două cărţi: preotul, respectiv bloggerul. Eram curioşi cine este bloggerul care va vorbi despre viaţa lui ca o carte deschisă – şi cum e viaţa de blogger, la fel cum eram curioşi să cunoaştem un preot care a fost dispus să fie “carte vie” pentru două zile. N-am avut noroc: atât bloggerul, cât şi preotul au anunţat în ultimul moment că nu mai participă. Read the rest of this entry »

 

Nervi de miercuri

16 Nov

Pentru că miercurea-i ca o zi de luni pentru mine, pe care o încep gata obosită şi fără chef de viaţă, azi mă enervează mai multe lucruri.

Mă enervează oamenii care fac caz [a se citi "scandal"] atunci când eu întârzii, dar care nu consideră nimic deplasat în a mă lăsa să-i aştept 40 de minute [uneori chiar mai mult].

Mă enervează un cetăţean care lucrează la o instituţie publică şi care a solicitat serviciile unui…

Read the rest of this entry »

 
8 Comments

Posted in cujetări

 

Oamenii, cel mai important câştig

23 Oct

“Dacă ar trebui să povestesc tot ce am făcut în ultimul an, locurile în care am fost şi oamenii pe care i-am cunoscut, aş termina povestea în cinci minute”, mi-a zis o prietenă care lucrează de pe la 11 dimineaţa până seara la 10 sau 11. Are două zile libere pe săptămână. Repet ce spuneam cu ceva timp în urmă: mie-mi place viaţa mea şi îmi ador locul de muncă. Trei zile pe săptămână sunt acolo, sunt ocupată, am de făcut un ziar, dar de joi, timpul meu îmi aparţine.

De când a venit Sebi în viaţa mea, am participat la zeci de întâlniri offline cu oameni din aceeaşi “sferă de interese” – blogo-sfera. Poate că nu toată lumea gândeşte ca mine, dar, în majoritatea cazurilor, din momentul în care am cunoscut un blogger şi am stat la o poveste cu el, îi citesc blogul. Nu se întâmplă cu toată lumea, că poate nu mă interesează blogurile extrem de personale, care nu mă îmbogăţesc cu nimic, dar de cele mai multe ori citesc blogul unui om pe care l-am întâlnit cu alt sentiment decât înainte de a-l cunoaşte. Read the rest of this entry »

 

Noi şi problemele noastre

17 Oct

Sau “noi şi ale noastre #FirstWorldProblems“.

Mi s-a rupt o unghie, centrala termică face nişte zgomote ciudate, nu mai am lapte în cutia de carton din frigider, profu’ n-a râs la gluma mea, nu mai am salam cu chili, doar salam de Sibiu, blugii preferaţi mi-s prea largi de când am slăbit cinci kile, mâine se ia apa pentru trei ore pentru lucrări în cadrul ISPA – care lucrări sunt destinate îmbunătăţirii calităţii apei livrate la robinet, trebuie să-mi schimb tastatura de la job, şefii nu vor să-mi cumpere luna asta un monitor LCD şi trebuie să mă “lupt” cu CRT-ul care “flicăre” urât etc.

Cu toţii le avem. Sunt acele probleme care nouă ne strică ziua şi la care oamenii din lumea a treia ar ridica din sprâncene. Astea-s probleme? Da’ ştii unde ajunge vechiul tău monitor CRT după ce devine inutilizabil? În Ghana, unde este transportat ca produs second hand, chiar dacă nu mai e funcţional. Ştii ce mănâncă un copil somalez în ziua în care tu nu mai ai decât salam de Sibiu în frigider? Tu îţi faci griji că nu vei apuca să-ţi cumperi primul iPhone 4S din România, în timp ce alţii se gândesc cu groază că vor îngheţa în casele lor pentru că a venit frigul şi nu au bani de lemne, iar prin crăpăturile din pereţi bate vântul ca afară… Read the rest of this entry »

 

Rudolf Hanzelik, Google şi Pro TV

01 Oct

O ştire văzută acum la Pro TV: Rudolf Hanzelik este un tânăr şomer [!] hunedorean care a cartografiat toată zona Hunedoarei pentru Google Maps. Voluntar, adică n-a primit nici un ban pentru asta. În semn de mulţumire, cei de la Google l-au chemat la Barcelona, la o chermeză treabă unde sunt invitaţi alţi voluntari Google Maps din lume.

Hunedoreanul s-ar duce, pentru că Google îi asigură cazarea şi masa, dar nu şi transportul. Şi, fiind şomer, nu-şi permite să acopere cheltuielile cu drumul. Nici cu bicicleta nu s-ar duce, că i-ar lua cam mult timp…  Read the rest of this entry »

 

Nemulţumiţii

30 Sep

Îi cunoaşteţi? Sunt oamenii care au veșnic ceva de obiectat la orice şi cărora nu li se întâmplă niciodată nimic bun.

Într-un grup sau grupuleţ de persoane vesele, apare el, Nemulţumitul pământului, cu problemele lui. Fie că i s-a rupt o unghie, fie că i s-a restartat telefonul, fie că nu-i place cum îi merge fermoarul de la haină, el întotdeauna are o problemă minoră pentru alţii, dar majoră pentru el [genul de Read the rest of this entry »

 
 

Şi a fost Webstock 2011

24 Sep

Inutil să precizez că m-am trezit cu greu ca la ora 9 să fiu la Hotel Marriott, unde s-a desfăşurat conferinţa Webstock. Am ajuns acolo cu ochii mici, fără să fi băut vreun strop de cafea, iar pe drum îi explicam lui Sebi că n-o să mai fim primiţi la prima sesiune, pentru că în mailul primit de la Cristi Manafu scria clar că “check-in-ul” se face între 8:00 şi 8:45, iar noi la 8:43 eram încă în taxi. Read the rest of this entry »