Sau “noi şi ale noastre #FirstWorldProblems“.
Mi s-a rupt o unghie, centrala termică face nişte zgomote ciudate, nu mai am lapte în cutia de carton din frigider, profu’ n-a râs la gluma mea, nu mai am salam cu chili, doar salam de Sibiu, blugii preferaţi mi-s prea largi de când am slăbit cinci kile, mâine se ia apa pentru trei ore pentru lucrări în cadrul ISPA – care lucrări sunt destinate îmbunătăţirii calităţii apei livrate la robinet, trebuie să-mi schimb tastatura de la job, şefii nu vor să-mi cumpere luna asta un monitor LCD şi trebuie să mă “lupt” cu CRT-ul care “flicăre” urât etc.
Cu toţii le avem. Sunt acele probleme care nouă ne strică ziua şi la care oamenii din lumea a treia ar ridica din sprâncene. Astea-s probleme? Da’ ştii unde ajunge vechiul tău monitor CRT după ce devine inutilizabil? În Ghana, unde este transportat ca produs second hand, chiar dacă nu mai e funcţional. Ştii ce mănâncă un copil somalez în ziua în care tu nu mai ai decât salam de Sibiu în frigider? Tu îţi faci griji că nu vei apuca să-ţi cumperi primul iPhone 4S din România, în timp ce alţii se gândesc cu groază că vor îngheţa în casele lor pentru că a venit frigul şi nu au bani de lemne, iar prin crăpăturile din pereţi bate vântul ca afară… Read the rest of this entry »
Îi cunoaşteţi? Sunt oamenii care au veșnic ceva de obiectat la orice şi cărora nu li se întâmplă niciodată nimic bun.
Și Dana, colega mea de bancă și cea mai bună prietenă a mea, avea piticii ei pe creier. Dintre noi două, ea era cea calculată, serioasă, cuminte, făcea tot posibilul să se ferească de
Nu ştiu dacă aţi observat, dar în ultimele zile au apărut pe mai multe bloguri articole în care autorii povestesc despre faptele bune pe care le-au făcut. E un lucru bun, zic eu, că parcă prea multă energie negativă “emană” blogosfera românească. Prea suntem nemulţumiţi de tot ce ne înconjoară, iar această stare de fapt mă nemulţumeşte!
on 

