Azi mă enervează unele vânzătoare
Denisa | 18 November, 2008 | 6:59 pm
Mă enervează acele vânzătoare care se holbează la mine când intru într-un magazin. Sunt unele care stau de poveşti [fie cu colegele lor, dacă sunt mai multe, fie cu prietene aflate în vizită] şi se opresc în momentul în care intri în magazin, vădit deranjate. Aşteaptă să te uiţi la produsele expuse, uneori te întreabă ce doreşti, dar pe un ton enervat, şi îţi dau de înţeles că ai întrerupt ceva.
Altele stau la ţigară şi/sau cafea în faţa magazinului sau chiar în uşă, împiedicând intrarea clienţilor. Astea sunt cele mai enervante şi niciodată nu intru în magazinele care au o sperietoare de clienţi postată în uşă. Nu de alta, dar cum nu întotdeauna intru ca să cumpăr, nu vreau să deranjez pe nimeni. Aşa că merg la alt magazin, unde nu îmi stă nimeni în uşă.
Mai sunt şi vitele cărora mă adresez cu pronumele personal de politeţe şi care, în schimb, îmi vorbesc la pertu. Chestia de mai jos mi s-a întâmplat într-o farmacie din Deva, acum zece minute:
- Daţi-mi, vă rog, cinci chestii [nu vă plictisesc cu detalii].
- 20 de lei.
Îi dau 50.
- N-ai mărunt?
- N-am.
Apoi m-am lămurit de ce vroia mărunt. Îmi dăduse rest 40 de lei.
- Mi-aţi dat mai mult…
- Cât ţi-am dat?
- 40.
Ia banii înapoi şi-şi face de lucru pe după tejghea, încurcată. Nu mulţumeşte, nu salută. A fost ultima faptă bună de genul ăsta pe care am făcut-o cu vreo vânzătoare.
Mai sunt şi cele care te urmăresc prin tot magazinul, de teamă să nu furi. Ori eu sunt omul care citeşte toată eticheta înainte de a cumpăra ceva. Dacă îmi urmăreşti fiecare mişcare, mă alungi… “Simpatice” mai sunt şi vânzătoarele pe care le întrerupi din povestit şi care te urmăresc prin magazin, ca un căţeluş, aşteptând să pleci mai repede, ca să-şi continue şueta.
În schimb, am observat la unele magazine mici diferenţa dintre patron şi angajat. Patronul din spatele tejghelei este întotdeauna serviabil, săritor, amabil şi toate celelalte sinonime. Nu pleci din magazinul lui fără să cumperi ceva, pentru că te face să te simţi bine(venit) şi chiar vrea să-şi vândă marfa. El ştie că salariul lui vine de la tine, clientul, şi nu de la şefu’. Pentru că el este şeful şi are tot interesul să-şi vândă marfa. Să ţi-o vândă ţie.















cei mai vorbăreţi