Denisuca - Nevastă de Coşmar

Sâmbăta asta mănânc pizza cu praz, în patria lui Marius - Blogatu. Mergem (toţi bloggerii din familie) la un blogmeet[ing] organizat de el. Vine şi un politician, deci s-ar putea să primim şi câte-un pix. Plase nu cred că se mai dau în campania electorală - după modelul “ia plasă cu FSN-ul” - sau mă înşel?

Sănătate cu caru’, glicemia în limitele bunului simţ, bani de buzunar, portmoneu, borsetă, diplomat, criză uşoară şi în rest, tot ce-ţi doreşti tu!

De fapt, hai să te şi “înjur”: îţi doresc încă o dată pe-atâţia!

Şi o melodie specială:

Alphaville - Forever Young

Domnu’ Fane, te iubim, că ca tine nu găsim!

Recomandarea zilei, săptămânii, lunii, cum vreţi voi, vine tocmai de la tata. Nu ştiam că i-a plăcut atât de mult cum cânta tanti Melania.

La Bouche - Be My Lover

Sebi e la Bucureşti, la Webstock. Azi dimineaţă, pe la 10³⁰, mă trezeşte mama:

- Deni, hai, trezeşte-te, să vezi Webstocku’! Se transmite în direct pe site!
- #@$)#/”+$%)”
- Nu merge cu Firefox, ce să-i fac?
- Vezi cu Flock, că ăla sigur merge.
[…]
Tata:
- Vezi că ai rămas în urmă, la mine merge bine, dă-i un refresh!

Uite de-aia n-am dormit eu în dimineaţa asta. Dar nu mi-a părut rău, pentru că am urmărit prima conferinţă şi a fost interesantă; m-am simţit de parcă aş fi fost acolo.

Sebi a primit, de vreo trei zile, o consolă Wii în teste. Tot de vreo trei zile, cei trei bloggeri ai familiei - eu, Sebi şi tata - suferim de febră musculară.

Eu n-am jucat, în total, mai mult de o oră, dar mă dor toţi muşchii şi abia îmi mişc mâinile. Oricum, Wii e superb şi chiar face toţi banii. E clar că asta va fi următoarea “investiţie” a familiei Bârgău.

Şcoala de vară a partidului, scris de tata. Merită să daţi o geană.

Sebi a anunţat azi mărirea “echipei” de autori de pe blogul lui: Lucian Stanciu va scrie povestea cu titlul Nu vreau să fiu Dumnezeu, pe care o recomandam eu ieri, dar şi alte însemnări, pe visurat.ro. Toate scrierile lui le găsiţi în categoria De la Stanciu din Tirol.

Acum, dacă Sebi are încă doi autori pe lângă el, eu de ce n-aş avea [măcar] unul? A venit, deci, vremea să vă anunţ că aproximativ 95 la sută dintre articolele pentru Iaşi Plus au fost, de fapt scrise de tata aka Ovi. Le-am pus un tag special, aşa că le găsiţi pe toate aici [FN vine de la Fane, pentru că el este şi Ovidiu şi Ştefan ]. De azi înainte, însă, ele vor fi şi semnate de tata, pentru că aşa-i frumos. Lectură plăcută!

Dormeam, sunt sigur ca dormeam si visam atat de frumos… Se facea ca sunt in vacanta - normal, vara, o vara fierbinte care nu te lasa sa stai departe de orice lac, rau, balta sau piscina si eram chiar in apa, o apa cristalina, cu nuante albastre-verzui, in care iti vedeai tot corpul, o apa care avea un miros care semana cu cel al deodorantului divei care tocmai trecuse pe langa mine si care a intors toate capurile, pardon, capetele masculine dupa ea, o apa care facea bule de sifon daca miscai mana mai repede prin ea… o apa… super! cum zice copilul din reclama in care isi gaseste mama super!

Dupa cateva lungimi de bazin, ies afara, la barul piscinei si cer o bere rece, care mi se si ofera, dar culmea, nu trebuie sa o platesc! Dupa ce o dau pe gat mai cer una si surpriza! nici pe asta nu trebuie sa o platesc. In aceste conditii, mai dau pe gat doua, dupa care nu mai pot, desi berea era si ea super! Dar mi se cam facuse foame si intreb la bar ce se poate ciuguli pe acolo; barmanul imi arata un stand despre care credeam ca e o expozitie culinara si imi da de inteles ca va trebui sa ma servesc singur, lucru pe care il si fac, dar, culmea, nici de data asta nu mi se cer bani! Apoi am inteles…

Aşa-i că vrei să citeşti mai departe? Atunci intră pe blogul lui tata şi citeşte. Te asigur că merită!

Acest blog există pentru că, în urmă cu 27 de ani, doi tineri frumoşi şi deştepţi au spus “da” în faţa ofiţerului stării civile din Deva.

Acei doi tineri frumoşi se numesc Geta şi Fane [sau, pentru blogosferă, mama şi Ovi] şi sunt părinţii mei. Iar astăzi se împlinesc 27 de ani de la cununia lor civilă. Vă mulţumesc, Lalas, pentru că aţi crescut aşa un copil cuminte şi frumos şi deştept şi modest! Şi că îl mai suportaţi încă. Dar nu e chiar aşa de greu, riiight?

Peste câteva zile, urmează să fac şi eu acest pas. Sper ca eu şi Sebi să ne iubim la fel de mult şi peste 27 de ani şi să avem un copil care să ne ureze “La Mulţi Ani” pe blog.
La mulţi ani, deci!

Ştiu melodia asta de mulţi ani, dar până azi n-am ştiut în ce limbă e cântată [deşi aveam o vagă bănuială] şi nici ce spun versurile. Ascultaţi şi citiţi până la sfârşit!

Deep Forest - Marta’s Song

Deep Forest - Marta's Song

Versurile în maghiară:
Citeşte mai departe »