blog my mind
Am parcurs încă o dată drumul Iași – Hunedoara cu mașina. Și de data asta a fost la fel de lung… dar am noroc de șoferi buni, care mă aduc întotdeauna acasă întreagă, fără emoții. Emoții îmi mai dau alții (grăbiți), dar de data asta n-a fost cazul.
Demachiantele astea de tip „jumătate ulei, jumătate magie” sunt singurele capabile să îndepărteze complet machiajul ochilor, mai ales dacă vorbim despre rimel mascara rezistentă la apă.
De fapt, sunt câteva ore din mai multe zile, puse laolaltă. Nu știu dacă vouă vă plac filmările de tip time-lapse, eu sunt de-a dreptul fascinată. Îmi place la nebunie să vizoresc în câteva minute ce s-a întâmplat în „ogradă” timp de câteva ore! Și pentru că geamul ăsta e singurul la care pot să Read More …
Ziua și noaptea, câte un pic din fiecare, dar mai mult dintr-o dimineață de 1 mai, la ora 8 și-un pic, când am pus telefonul pe un trepied cu un suport special și l-am lăsat să filmeze. Am filmat de la un balcon al hotelului Sarmis.
Cred că e cât se poate de clar pentru toată lumea că dacă ești proprietar în România și vrei să ai balconul închis, îl închizi cum îți convine, cu ce materiale îți convine și apoi îl vopsești în culoarea ta preferată, fără să ți se întâmple ceva, fără ca vreo autoritate să-ți atragă atenția că Read More …
E luni dimineata, afara-i frig, nimeni n-are chef de munca… hai mai bine sa va arat ceva frumos: imagini din Japonia, filmate cu tehnica time-lapse.
via Nebuloasa P.S. Observ că mai toate postările despre Timişoara intră şi în categoria intrăstingness. Oare pentru că e cel mai fain oraş din ţară? Abia aştept să ajung, joi, în Piaţa Unirii. Mă duc să vizitez magazinul ComplexArt.
Dacă articolul anterior are titlul „Photo fun”, de ce să nu avem și video fun? Primul filmuleț, time-lapse realizat din imagini făcute timp de trei ani.