Trei, doamne, şi toţi trei!

Sigur că vă judec. Dacă vă puneţi viaţa pe Facebook şi nu ştiţi să umblaţi la setările de privacy, ar trebui să vă bucuraţi că nu vă pun pozele pe blog, că nu vă fac numele publice şi mă mulţumesc doar cu a râde de voi. 

Ai 41 de ani, eşti la a treia căsătorie. Prima a fost o ţărancă grasă, te-ai descotorosit de ea în momentul în care ai venit din Oltenia aici şi ai dat de bani. Normal, ţi-ai luat una mai tânără şi mai slabă şi mai frumoasă, pe măsura funcţiei pe care ai dobândit-o în Ardeal. După vreo 10 ani, ţi-ai dat seama că îţi permiţi una nouă, şi mai tânără şi mai frumoasă decât anterioara, aşa că ai făcut schimbul: pe cea „veche” ai dat-o unui amărât, iar tu ţi-ai luat una nouă, mai tânără, mai puţin rulată.

Dă-mi voie să-ţi spun două cuvinte: eşti penibil! Eşti penibil când, la vârsta asta şi având o funcţie relativ importantă – deci nu eşti pielea… în parohie -, te comporţi pe Facebook ca o adolescentă aflată la prima dragoste. Când văd o poză cu nevastă-ta şi socrul [şi el, cel de-al treilea, dar cine mai numără?] la care tu ai pus descrierea: „Minunata mea soţie împreună cu minunatul tati socru!”, nu pot decât să-mi imaginez că la cununie, ţi-ai pus ouăle la păstrare într-un săculeţ de mătase pe care îl poartă doamna în poşetuţă. Nici comentariile precum „TE ADORRRR !!!” nu îţi aduc puncte la capitolul „masculinitate”.

Apoi, bloggeriţele. Am două pe care le voi critica azi – fără a le da numele, că nu e importantă reclama ori anti-reclama. Prima e prezentă la toate evenimentele din Bucureşti, se trage de şireturi cu toate piariţele, promovează cam tot ce i se propune şi are o părere foarte bună despre ea. Atât de bună, încât aproape că ai fi tentat să o iei în serios atunci când îţi prezintă câte un produs ori serviciu.

Numai că dă singură cu bâta în baltă cu un comentariu despre filmul românesc Umbre, lansat recent. Eu nu-l urmăresc, dar Sebi se uită. Nu ne-a trimis HBO nici un goodie bag, am aflat şi noi de la alţii despre lansarea acestui film, eu am ales să-mi văd de ale mele, că nu mai am timp şi de Umbre, iar Sebi îl urmăreşte pentru că el are mai mult timp şi probabil că-i şi place, dacă a ajuns deja la episodul 4 şi nu l-a abandonat.

Comentariul bloggeriţei este: „Auzi, măh, dar de ce naiba te uiţi? Sadomaso or what? În afară de faptul că văd că s-a făcut campanie în online, că am nişte bloggeri în feed care mă bombardează permanent cu serialul ăsta, rămâne întrebarea: de ce te-ai uita?„. Va să zică, dacă e promovat în online, trecem cu vederea, dar de ce te-ai uita la el, că e un serial prost?! The contradiction is strong with this one.

Despre cea dea de-a doua bloggeriţă am aflat de pe la alţii, nici nu mai ştiu exact, probabil că Zoso a promovat-o la un moment dat. De la cine să fi aflat, dacă nu de la alţii, mă întrebaţi? Păi multe bloguri le-am descoperit chiar la mine, în comentarii, că autorii au venit, au comentat, eu am dat click şi… ne-am împrietenit. Deci am descoperit bloguri pe blogul meu şi pe blogurile altora.

Bloggeriţa descoperită via alţii are pretenţii. Este o persoană căreia i se cuvin chestii. Am aflat asta citindu-i blogul, că mai fac şi de-astea, în ciuda faptului că Google Reader mi-a tăiat macaroana şi acum nu mai ştiu cine când scrie şi nu mai sunt la curent cu nimic. Cu Feedly  nu mă înţeleg deloc, deci dacă intru pe câte un blog, o fac rar, iar atunci iau la rând toate articolele publicate de la ultima mea vizită. Pe de altă parte, sunt blogurile cu care sunt la zi [Sebi, Zoso, Radu, Tomata, Raluxa].

Revenind la bloggeriţa căreia i se cuvin chestii – iată ce spune ea pe Facebook: „Faza mişto e că, deşi scriu pentru femei şi publicul meu e format din femei în proporţie de 90%, în afara prietenei mele Andreea Esca, căreia îi mulţumesc din suflet pentru tot, nu doar pentru susţinerea acestui proiect, nicio femeie online-inflencer [sic!] nu a dat vreodată un like, darămite un share unui articol al meu. Cei care au fost alături de mine au fost băieţii, bloggerii ăia de zeci de ori mai citiţi ca mine. Nu-i înşir, se ştiu ei care. Le mulţumesc tuturor din suflet […]”.

Să mă scuze bloggeriţa căreia i se cuvin chestii, nu că m-aş considera influencer, cel puţin nu în ultima vreme, dar o oarecare audienţă am şi eu. Şi zău că aş fi dat un like sau un share dacă aş fi ajuns mai des pe blogul ei, poate că aş fi chiar aplaudat-o pe bloggeriţă pentru că şi-a publicat articolele într-o carte, dar dacă ne intersectăm rar spre deloc, a cui e vina?

Când ai nevoie de ajutorul cuiva, ideal este să îl ceri. Poate că nu toţi oamenii sunt tot tmpul la dispoziţia ta, dar dacă ai nevoie de ajutor, e posibil să ţi-l ofere dacă ştii să îl ceri. Intră pe blogul unei „femei online-inflencer” de-asta, caută-i datele de contact şi trimite-i un mail. Poate că ea nu are timp să-ţi citească zilnic blogul, dar în momentul în care îi atragi atenţia asupra existenţei respectivului blog, poate intră şi poate-i place ce citeşte şi poate, CRISTOASE!, dă şi un like sau chiar un share!!! Aşa ceva!

Ca să nu mai zic că ideal ar fi să intri şi tu pe blogul unei „femei online-inflencer” şi să-i laşi un comentariu – iată ce ocazie minunată de a-ţi face blogul cunoscut, lăsând pe un blog cunoscut de „femeie online-inflenser” un comentariu cu link către blogul tău!

Eu am descoperit aceste mofturi prea târziu, poate că aş fi dat un like sau un share, dar după ce am văzut că eram obligată, naibii, să o ajut cu like şi share, mi-a trecut pofta de a face bine fără ca măcar să-mi fi fost solicitat.

Na, cam astea ar fi criticile mele pe săptămâna asta. Probabil că după ce trece PMS-ul şi iese de tot nicotina din organism, o să fiu din nou calmă. Sau poate că n-o să mai fiu niciodată calmă.

Foto: Weird facial expression, de la Shutterstock

15 thoughts on “Trei, doamne, şi toţi trei!”

    1. @Perkele: De Adela e vorba, si mi se pare deplasat sa ceri cuiva sa iti citeasca si sa iti puna like-uri sau share-uri. Poate s-a exprimat ea nefericit si nu s-a inteles exact ce a vrut sa spuna, dar sa zici ca obliga sau are pretentii…
      Ceai de musetel si succes cu lipsa de nicotina, o sa dureze ceva timp pms-ul asta))

      1. @Berwold: ok, eu am aruncat o privire rapida pe fb ei si nu era nimic de asta, dar nu sunt prieten cu ea. Oricum, Denisa pune cam prost problema: in primul rând like si share nu se ceresc, deci e de prost gust sa ceri asta, iar apoi, daca ea nu era cititoare de unde sa dea share la ce nu citește? Insa unic de dreptate are si Adela, sunt convins ca din invidie si răutate multe bloggerițe nu au vrut sa o promoveze chiar daca ii citeau articolele, pentru ca asa sunt femeile in general.

      2. Uite: http://imgur.com/EE7A3oJ ca să nu zici că inventez. Dacă aş fi primit un mail de la ea în care mi-ar fi spus „uite, lansez o carte, ajută-mă”, crezi că nu aş fi scris pe blog? Crezi că i-aş fi zis „fată, nu pot, îmi pare rău, da-mi furi cititorii şi nu se face”? Nu că ar fi fost vorba despre mine în plângerea ei, zic şi io să mă aflu în treabă. :D

  1. „Sau poate n-o sa-mi treaca niciodata” :)))
    Like si share!

    Desi, ca blogger de succes care le cere oamenilor ce sa faca :P, mai degraba zic like si share la faza cu nicotina!
    Cafea?

  2. Da da da, total de acord! Nu că aș scrie eu foarte mult și bine, da’ așa mi-e uneori rușine de rușinea lor

  3. Eu mor cu chestiile astea. Simt ca cineva incearca sa-mi impuna ceva. Esti prost daca te uiti la serialul ala, la fel de prost ca serialul. De ce nu dai like si share, nu vezi ca eu ma chiunui si am continut de calitate?

    For f**** sake, daca-mi place ma uit, sau like, dau share, trimit prietenilor. Fara sa-mi zica nimeni.

    Aparent eu nu mai am gusturi, sau daca am, sunt proaste si trebuie sa mi le educe altcineva. :)

    1. Nici nu o să ai ocazia să spui mai mult. Dă-mi voie să-mi aleg prietenii după criteriile mele, nu ale unei necunoscute care stă cu nasul în fundul seniorilor, bine? Merci, pa.

  4. Curioasa din fire, am cautat-o pe Adela (nu am auzit de ea pana acum) iar ultimul ei articol cica ar face parte din carte. Concluzia – la prima vedere, cartea pare total neinteresanta.

    Oricum, e aiurea sa astepti sau sa ceri miseleste like-uri si share-uri, plus de asta nici nu sunt asa de utile atunci cand nu vin natural.

    Bea un ceai :)

  5. Sunt ”prin zona” de ceva timp, si totusi chestiile de genul – il citesc pe x, pentru ca l-a recomandat y, n-au prins niciodata la mine. Nici nu imi pasa cine pe cine „endorseaza”, nici cine cu cine e prieten. Pe tine te-am gasit la zoso pe blog, pe seby nu mai tin minte, pe arhi la fel, pe badpitzy am iubit-o si inca o mai caut – poate se indura de noi si revine – cred ca mi-au recomandat-o niste colegi de facultate, la pachet cu zoso.
    Daca imi place ceva dau like, si ma astept ca si o persoana influenta in online sa faca la fel. Nici sa promoveze ceva ce ii displace, pentru ca-i scris de gogu, nici sa nu distribuie pentru ca-i e ciuda. Dar nu pot sa zic ca un share de la un bloger din „fostul careu de asi” din blogrollul meu ma face sa ma abonez la cineva anume. Da, e aiurea ca toti patru scrieti mai rar si cu mai putina patima ca inainte, ca pitzipoanca mea preferata s-a lasat iar Haoleu e intr-o lume mai buna, dar nu m-a cucerit inca altcineva in afara de Simona Tache si PAH, pe care ii citesc mai mult pe facebook decat pe bloguri.. iar lamentarile astea publice mi se par jenante.. e un fel de „ma invidiaza lumea, ce cool sunt”. Nu.

Comments are closed.