Dacă aș avea câte un leu pentru fiecare om care m-a întrebat „Tu știi să faci și site-uri, nu?”, doar pentru că scriu pe un site, aș avea… mai mulți lei. Foarte mulți lei. Nu știu să fac site-uri. Mă descurc cum pot atunci când trebuie să fac câte ceva, apelez la prieteni (trăiască Piticu mult și bine!) și nu vreți să știți, chiar nu vreți, cât m-am chinuit cu GDPR-ul, cât a trebuit să sap, să traduc, să caut, să instalez, să adaptez…
Eu am făcut treburile astea pentru că sunt unele lucruri de care vreau să mă ocup personal – de exemplu, am vrut să știu exact ce trebuie să scriu pe blog, despre ce trebuie să îmi anunț cititorii, ce înseamnă toată nebunia asta cu colectarea de date personale; și încă nu am citit legea din scoarță-n scoarță.
Într-o vreme, administram mai multe bloguri, unul despre orașul Deva, altul al tatălui meu, blogul lui Mufică (pentru cine nu știe, Mufică a fost mascota blogului meu mulți ani, a călătorit prin multe țări – Croația, SUA, Italia etc. – și avea un blog înainte să aibă pagină de Facebook; între timp m-am maturizat și nu mă mai joc cu jucării de pluș 😉, plus că scopul lui primar, acela de a apărea în videouri în locul meu, a fost depășit, între timp trecându-mi teama de a apărea „pe sticlă”). Erau multe lucruri de știut și de învățat, astfel că în acei ani am reușit să instalez singură WordPress, lucru pe care nu-l mai știu, pentru că l-am făcut doar de vreo două ori, urmând tutoriale pas cu pas, am instalat pluginuri, am editat, tradus și personalizat nenumărate teme. Am făcut asta pentru satisfacția lucrului făcut cu mâna mea.
Totuși, specialiștii, în orice domeniu, își au rolul lor. Sebi mi-a povestit despre șocul cultural pe care l-a avut când s-a mutat în Belgia, dintr-o Românie săracă, unde tot românul se pricepe la toate și nu face nimic perfect. În Belgia, oamenii nu își schimbă singuri becul și nu își repară țeava spartă, pentru că există meseriași care fac asta și logica spune că nu le iei pâinea dacă nici tu nu vrei să ți se ia pâinea de la gură. Fiecare își vede de bucata pe care este specializat, diviziunea muncii funcționează de minune, eu știu să lucrez doar în Photoshop, nu mă „descurc” și în Corel și în QuarkXpress, nu fac și corectură și tehnoredactare și editare foto, că nu ai cum să le faci pe toate perfect. Țin minte că îmi povestea un prieten de familie din SUA că el duce mașina la spălat o dată pe săptămână, chiar dacă nu e murdară (nu înțelegeam eu, erau anii ’90, cum poate mașina să nu fie murdară după o sptămână), pentru că și spălătoria auto trebuie să trăiască. Mă rog, asta e într-o lume ideală.
În lumea reală, sunt multe site-uri urâte, cu probleme de funcționalitate, tocmai din cauza încăpățânării proprietarilor de a se ocupa de ele: „Lasă, domnule, că știu și eu să pun un wordpress și cincizeci de plugin-uri, ce poate să meargă prost?” Sună cunoscut?
Sfatul meu este să apelați la specialiști, dacă aveți nevoie de un site. Sunt foarte mulți acum, slavă Internetului, și aveți de unde alege. Nu vă bateți capul cu lucruri pe care nu le înțelegeți, pierdeți timp prețios, pe care l-ați putea folosi ca să faceți ceva care vă aduce plăcere sau bani.