Zilele Tineretului la Hunedoara

Au fost patru zile de linişte în cartierul meu, din 1 până în 4 mai, adică atunci când aproape toată lumea a fost liberă. În Hunedoara nu prea ai ce face, mai mergi într-un parc, mai stai la o terasă, dar cât să şi stai în parcuri şi la terase? Plus că sunt mulţi oameni amărâţi, fără maşini, fără posibilitatea de a merge pe malul unei ape, la un grătar.

Aşa că au prins bine sărbătorile organizate de primărie în cele patru zile libere; am avut, cum spuneam, linişte în cartier, pentru că toţi veselii care în mod normal ar fi ascultat manele la maximum cu geamurile deschise s-au dus pă faleză, la bâlci. Şi circulaţia a fost oprită pe bulevardul principal din oraş, chestie care m-a obligat să merg mai mult pe jos.

festivalul tineretuluiŞi, spre deosebire de alţi ani, de data asta am mers şi eu la bâlci; n-am stat să urmăresc spectacolul oferit de diverşii artişti plătiţi de primărie, dar am defilat printre corturile cu diverse chinezării de vânzare. Mi-am cumpărat nişte cuţite mici de bucătărie, o agrafă de păr, într-o zi am şi mâncat [nu „mici bulbucani”], per total a fost bine.

Într-o dimineaţă i-am auzit pe vecinii mei spunând că se duc „la defilare”, în rest nu am auzit nimic toată ziua, ceea ce pentru mine a fost foarte bine. Cu tot bâlciul organizat în centrul oraşului, primăria a asigurat liniştea în celelalte zone. Drept e că amărâtul care nu şi-a mutat Dacia roşie din parcarea de pe centru a rămas fără numărul de înmatriculare din faţă şi va trebui să-şi schimbe şi suportul pentru număr, dar ăsta e riscul de a nu-ţi muta maşina atunci când eşti anunţat din timp că va trebui să eliberezi locul de parcare!

Sunt convinsă că dacă aş fi locuit în centru, articolul ăsta ar fi sunat altfel. Sigur m-ar fi enervat la culme gălăgia care s-a întins pe durata a patru zile şi mizeria lăsată în urmă de petrecăreţi. Asta e, când stai în centru mai încasezi câte o lovitură de-asta pentru „echipă”.

Altfel, am căutat nişte castroane/oale din ceramică în care să facă bucătarul familiei paste la cuptor, dar n-am găsit, în schimb am găsit unele mai mici într-un second hand cu chestii aruncate de vestici şi vândute nouă la preţuri derizorii – Hunedoara cred că are cele mai multe magazine second hand pe cap de locuitor, iar ăsta nu-i neapărat un lucru rău!

Voi ce-aţi făcut de 1 mai?