În viaţa mea de om care munceşte într-un colectiv, unitatea de măsură pentru nefumător este Remusul. Un Remus este cel mai înverşunat nefumător, care nu-şi lasă colegii să fumeze în redacţie, într-o altă încăpere decât cea în care stă el, pe motiv că fumul de ţigară intră pe sub uşă şi-i face hainele să miroasă urât.
Cât au fost temperaturi cu „mulţi minuşi”, era o adevărată plăcere să stai pe holul îngheţat ca să fumezi. Remus a rămas neînduplecat. Bineînţeles că atunci când el nu-i în redacţie, ne facem de cap, că doar n-o să stăm în frig de frica lui.
Azi, şeful meu m-a anunţat că-i bolnav şi nu vine la redacţie, aşa că a rămas şi colegul Remus acasă, pentru că putem să comunicăm şi să ne transmitem poze şi prin messenger. „Poţi s-o aprinzi”, mi-a zis Remus atunci când l-am întrebat dacă vine azi la redacţie. Hehehe! O să fumez în redacţie, like a boss, mi-am zis.
Aşa că încep să mă caut de ţigări, scot una din pachet şi apoi îmi pipăi buzunarele. Nici o brichetă. Caut în geantă: nici o brichetă. Caut în gentuţele din geantă: nici o brichetă. Caut în sertarele de la birou: nici o brichetă! Caut în sertarele şefului: NICI O BRICHETĂ! Caut peste tot: nici o brichetă, nici măcar un chibrit. Doar nişte lumânări de pus pe tort, pe care, evident, nu aveam cu ce să le aprind. Aaaaaaaaa!!! Ăsta-i blestemul Remusului! Un blestem de 10 grade pe scara Remus!
Aşa că am coborât la chioşcul de la colţul străzii şi mi-am rezolvat problema. Nici o brichetă? NEVER AGAIN!
Eu zic ca e un semn:))
Nu te lasa de fumat, dar timp de 72 de ore incearca sa traiesti cu senzatia celei mai simple boli de pe urma fumatului. Daca esti in stare sa fii realista … inseamna ca poti sa infrunti realitatea in continuare si fumeaza, nu asculta de nimeni, da vine pe sot ca din cauza lui nu te poti lasa, da vina pe colegi, da vina pe oricine, numai pe tine sa nu cada … AMBITIA.
Nu asta era ideea articolului, zău. Eram sigură că o să am măcar un comentariu de genul ăsta. Nu am scris articolul ăsta cu gândul că vai, tre’ să mă las de fumat şi nu pot. Nu, l-am scris „ca să ne râdem”. Se poate să „ne” râdem, pls? :D
Kthx.
Scz., asa sunt eu, le iau prea in serios cand este vb de sanatate. :)
Ah,ce bine il inteleg pe colegul Remus! Cat urasc si eu mirosul si fumul de tigara, cat eram studenta insistam sa nu se fumeze in camera, cand eram plecata acasa si ma intorceam era un miros groaznic in hainele mele,in camera. Ce ma bucur ca fumatul e interzis mai peste tot! :D Ba chiar nu e mai cool deloc, precum facebook-ul :))
vezi ca sunt aplicatii pe android cu chibrite :p
Daca nu legi brichetele alea cu ata de ceva, le vor creste picioare si isi vor lua talpasita de langa tine :)
(radem)
Cand suflam fumul in incapere, apare stafia unui Remus, din ce in ce mai mare…
asta e tare sa n-ai nici bricheta, bine ca ai avut magazin la doi pasi. eu am patit-o ca tine si cel mai apropriat magazin era undeva la vreun km. asa ca am coborat in fata redactiei si am stat vreo cinci minute pana am zbanghit un batranel cu tigara aprinsa. „domnu, aveti o bricheta sau un chibrit?”. „Nu am asa ceva la mine”. iti dai seama ca am ramas masca. pana la urma, mosu’ a inteles ideea
Unul dintre multele #obiceiurisanatoase ar fi sa nu ai bricherte prin preajma. :P