Writer’s block „este atunci când” te trezeşti în faţa unui ceva blank pe care trebuie să-l umpli. În cazul meu, fereastră de WordPress goală care aşteaptă ca eu să aliniez literele şi cuvintele cum o făceam altădată. Niciodată nu mi-a fost atât de greu ca acum să scriu. Parcă mă dor şi degetele şi în curând voi face febră musculară de la „atâta” tastat.
Nu mai am chef să scriu pe blog despre orice, iar puţinele lucruri interesante, despre care mi-ar plăcea să scriu, parcă nu-şi mai găsesc locul aici. M-am săturat de oameni care au impresia că le ştiu pe toate şi vor ca şi tu să ştii asta. Nu mai vreau sfaturi „dezinteresate” de la femei care se cred mai deştepte decât mine doar pentru că au câţiva ani în plus. Faptul că ţi-ai tras-o cu mai mulţi bărbaţi nu te face mai deşteaptă şi nici nu te îndreptăţeşte să-mi dai sfaturi. ;)
Wow, am reuşit, totuşi, să scriu două paragrafe despre cum nu pot scrie nimic. Asta e bine. Poate că o să-mi revin.
Fă, Muză, pe unde naiba umbli? Vino, rogu-te, înapoi, că absenţa ta mi-a pustiit blogul!
Si uite asa, incet, incet se dezleaga degetutele si incep sa-si caute muza. Pentru faza cu tantile care au cativa ani in plus si se considera destepte si cu o vasta experienta, nu pot decat sa te felicit. Bine spus…
Erau mai multe de zis, da’ am renunţat şi am mai tăiat din bucata aia. Şi-aşa n-am cu cine… nişte intelectuale! :D
Cred ca e cel mai nasol sa ai lucru cu intelectuale d-astea cu „multa” minte. Periculoasa specie… Da pe ele fara mila ;)
Să nu-ți faci probleme, noi înțelegem. Cred ca numai Isaac Asimov nu a avut niciodată probleme în fața unei coale albe (sau a unui ecran alb :)).
Da’ ce crezi, toţi avem probleme de-astea. Singurul loc unde eu însă am probleme şi mai mari este în faţa unei balanţe contabile. Cred că se numeşte „accountant block”. Sau poate „cărămidă” :(
:) istenem
Nu uita ca raman cititorii fideli, cei care te citesc inca de la inceput, care nu o sa uite sa intre pe blogul tau nici odata ;)