blog my mind
Acum câțiva ani buni, o bancă făcuse cu bloggeri campania „Viața fără cash”, în cadrul căreia bloggerii erau provocați să se descurce timp de o săptămână fara bani lichizi, plătind pentru toate cumpărăturile doar cu cardul. Cred că toți erau din București și toți s-au plâns atunci de comercianții care nu acceptqu plata cu „bani Read More …
Merg mult pe jos. Văd, zilnic, o mulțime de gunoaie, atât pe două picioare, cât și natură moartă, în special ambalaje din plastic de la tot felul de „alimente” de la chipsuri la semințele Nutline, la napolitane cu 1 leu și PET-uri de bere, suc și apă, precum și doze. Multe, multe doze. Suntem cea Read More …
Mi-e dor de zilele când aveam cu toții emoții pentru Simona, mi-e dor de hashtag-ul #teamHalep, mi-e dor de zilele liniștite când nu erau câte trei meciuri pe zi și bărbații nu erau lipiți de televizoare, acasă ori pe la terase. Pe de altă parte, campionatul mondial se întâmplă o dată la câțiva ani, parcă Read More …
Nu știu dacă e ceva în aer sau dacă, de când merg mai mult pe jos, interacționez sau mă intersectez cu mai mulți oameni decât înainte. Cert e că observ multe mame (sau mămici, cum își spun ele) care nu au timp, dar mai ales care nu au chef de copiii lor.
Aseară mă gândeam la persoanele pe care le cunosc care au reușit în viață – adică au reușit să facă lucrurile pe care și le-au propus. A reuși în viață nu trebuie să însemne bani mulți și afaceri de succes, ci, pentru mine, înseamnă să faci ce îți dorești și să fii fericit. Să ai Read More …
Sunt și eu o persoană care se desparte cu greu de obiecte. Mă atașez de lucruri și mi-e foarte greu să le arunc. Încerc mereu să îmi înfrânez aceste porniri, dar mă abțin cu greu de la acumula obiecte.
Noul primar al Devei a cumpărat și amplasat, pe gardurile care separă șoselele de trotuare, sute de ghivece cu flori. Ideea nu e deloc rea, dar ghivecele sunt din acelea clasice, din plastic maro, așezate pur și simplu pe suporturile din fier forjat.
Când eram mică, credeam că oamenii mari au toate răspunsurile. A trebuit să ajung și eu om mare ca să îmi dau seama că nu e deloc așa. Că maturitatea (aș vrea să avem un echivalent mai potrivit pentru englezescul adulthood, mi se pare că „maturitate” este prea serios și nu se referă strict la Read More …
Unii sărbătoresc ziua mamei, alții au zis ceva de ziua tatălui. Noi nu ne sărbătorim mama sau tatăl într-o anumită zi, dar ar trebui să le mulțumim în fiecare zi pentru tot ce au făcut și încă mai fac pentru noi.
Cândva prin luna noiembrie 2017, am luat hotărârea să merg pe jos de la serviciu acasă. De atunci, dimineața iau autobuzul către birou, iar după-masa plec pe jos. Sunt câțiva kilometri buni până acasă: cam patru, pe care eu de multe ori îi lungesc, mergând pe un traseu mai șerpuit. Niciodată nu merg pe același Read More …