blog my mind
A treia săptămână, al treilea vlog, un pic haotic. Am avut o săptămână plinuță – nici prea-prea, nici foarte-foarte. Am zile pline, asta e sigur. Am început cu plângerile de dimineață, vă arăt un pic din caravana GO ROMÂNIA, care a adus la Castelul Corvinilor (și în turneu prin toată România) polonezi fani Dacia, oameni Read More …
Ce să mai gătesc azi? nu este niciodată întrebarea pe care o pun eu. Am norocul de a fi nevasta unui bărbat pasionat de gătit, așa că singurele lucruri pe care le gătesc sunt cafeaua de dimineață și pâinea cu zacuscă, atunci când mi-e poftă. În rest, dacă am poftă să mănânc ceva, doar „comand” Read More …
Acum câțiva ani (wow… au trecut ani, știu că fumam și am doi ani jumate de când nu mai fumez), am încercat să mă apuc de vlogging. De fapt, m-am și apucat, dar m-am plictisit repede, nu știu exact de ce, nu am găsit un loc care să-mi placă și din care să vloghez constant, Read More …
În perpetua mea căutare de lucruri sănătoase cu care să mă hrănesc, am dat peste aceste cereale „fibre sticks prietenoase cu silueta”. Forma lor m-a dus imediat cu gândul la mâncarea pe care îngrijitorii de la păstrăvărie le-o dau peștilor. Am crescut într-un sat cu păstrăvărie, mergeam des pe-acolo și nu pot uita forma aia. Read More …
Mă tot gândesc ce titlu ar fi potrivit pentru acest articol și până acum nu mi-a venit nici o idee. Săptămâna trecută am condus-o pe ultimul drum pe sora bunicului meu. El a murit când eu aveam vreo trei ani, nu îmi aduc aminte decât foarte puține lucruri despre el, dar din acel puțin mi-am construit Read More …
„Praf de România” Aerul pe care îl respirăm nu este cel mai curat, cred că știți cu toții asta. Dar cât de poluat este? Sunt prin toată țara acele panouri cu LED-uri verzi și roșii care ne arată cât de poluat este aerul, dar uneori nu funcționează, alteori nu înțelegem ce a vrut să spună poetul Read More …
Era o reclamă, acum câțiva ani, cu o familie care-și amenaja apartamentul în funcție de ce era la reducere în magazinele de profil, așa că ajunsese să aibă o casă pestriță, cu câte un metru pătrat de gresie verde, un metru pătrat de gresie roșie, faianță într-o altă nuanță etc. Casa mea nu arată chiar așa, dar Read More …
Nu am căutat neapărat să fie așa, dar de când mă știu, de Paște (și de Crăciun, de multe ori) am stat acasă, în familie. Nici anul ăsta nu a fost altfel. Mi se pare aiurea să fiu plecată și să plătesc altora pentru cazare si masă când acasă se pregătesc cinșpe mii de feluri Read More …
Mai bine mai târziu decât niciodată. Și alte truisme. Am avut ocazia, într-o sâmbătă ploioasă de nu-ți venea să scoți nici câinele din casă (cine are câine în casa…), să plantez un copac. Nu am ratat-o. Împreună cu oamenii de bine din Primăria Hunedoara și cu oameni veniți pur și simplu să facă o faptă Read More …
Nu rețin când anume în copilăria mea am auzit prima dată vorba asta, dar mi-a plăcut, din moment ce am reținut-o. Mi-a plăcut că e amuzantă, nu neapărat ce spune: fii curajos, că oricum mori. Sau mai avea un prieten vorba „Omu’ cât trăiește oricum moare”. Eu zic că degeaba te stresezi pentru lucruri mărunte Read More …