Că noi, românii, nu prea avem educaţie financiară este evident. Nu trebuie decât să deschizi televizorul când se difuzează o emisiune economică şi vei afla că o bancă a fost dată în judecată pentru clauze abuzive, că românilor le plac creditele în franci elveţieni sau congolezi, că place să ne întindem mai mult decât ne permite plapuma etc.
Ce-i drept, nici nu suntem o ţară foarte bogată. În peisaje superbe, clădiri vechi, râul, ramul – da. Avem şi munte, avem şi mare, dar ce păcat că ele nu ne prea dau de mâncare [că nu ştim sau am uitat cum să le exploatăm, de-aia]! Ce pretenţii de educaţie financiară poţi avea de la o persoană al cărei venit de abia îi ajunge ca să-şi plătească factura şi, eventual, să mai şi mănânce până la următorul salariu?
Ideal ar fi să economisim măcar 10% din venitul lunar. Iar dacă nici asta nu se poate, măcar să avem un buffer, o sumă de bani pusă deoparte pentru zile negre. Ah, ce bine ar fi! Dar iată-mă, omul care niciodată nu a avut bani puşi deoparte, pentru că mereu a avut cheltuieli mai mari decât veniturile, vorbind despre educaţia financiară. Eu sunt omul care ştie cum stă treaba în teorie, dar pe care-l „omoară” practica.
Aşa că nu o dată mi s-a întâmplat să mă trezesc că am nevoie de bani – sume mici, niciodată nu am avut nevoie de mii de euro – şi nu am de unde să-i scot. Ce bine mi-ar fi prins câte 10 la sută din salariu dacă i-aş fi pus deoparte în loc să-i dau pe tutun! Da…
Numai că atunci când ai nevoie de bani PE LOC, nu contează ce scuze îţi găseşti pentru lipsa lor. Şi dacă ţi i-a mâncat căţelul, şi dacă i-ai pierdut la poker sau dacă i-ai folosit ca să-ţi plăteşti facturile restante, medicul care trebuie să te opereze nu e interesat de „scuze”. Nici pe omul care îţi repară laptopul nu-l interesează de ce nu ai bani. S-a stricat maşina de spălat tocmai când îţi spălai haina preferată? Nasol, ar trebui s-o repari cât mai repede, deci ai nevoie de bani acum. La fel cum nu e nici vânzătorul de parchet de faptul că tu o să ai banii „ăia” peste o săptămână, el nu îţi vinde parchetul decât atunci când îi dai banii, că aşa funcţionează, în mare parte, economia: bunuri contra bani, servicii contra bani, servicii contra servicii etc.
Ei bine, când ţie îţi lipsesc banii din ecuaţie şi e musai să-i ai, ce faci?
Soluţii sunt: apelezi la vecinul care nu are copii şi deci are întotdeauna bani puşi deoparte, apelezi la o cunoştinţă care are pensia mare şi te poate împrumuta oricând, iei un împrumut rapid de la o instituţie non-bancară.
Mi s-a întâmplat şi mie. Trebuia să pun parchet. Nu că aveam eu o fiţă şi era musai să nu mai am parchet maro închis până săptămâna viitoare, ci chiar trebuia să îl cumpăr într-o vineri şi să-l montez până luni, cu bani pe care mi-i virase cineva din străinătate. Problema e că transferurile bancare între două ţări nu „se întâmplă” chiar pe loc. Banii au intrat marţi, pentru că fuseseră viraţi vineri şi băncile şi-au luat o pauză până luni, când s-a făcut transferul. Ei, credeţi că m-a întrebat Dedeman dacă vreau să plătesc cu bani sau sunt suficienţi ochii mei frumoşi? Nu m-a întrebat, mi-a dat bon şi a întins mâna după bani.
Din fericire, am avut la cine să apelez, pentru că nu, eu nu aveam banii ăia. V-am spus doar că eu sunt omul care ştie teoria, dar cu practica stă mai prost. Săptămâna următoare, am luat banii de la bancă şi i-am returnat, cu mulţumiri şi scuze – că nu era prima dată când apelam la persoana care mi i-a împrumutat.
Pentru împrumuturi rapide sau microcredite există Ferratum, o soluţie pentru nevoi financiare mici şi urgente. Spre deosebire de vecinul care-ţi sare mereu în ajutor sau de cunoştinţa cu pensia mare, dacă soliciţi un împrumut rapid de la Ferratum ai avantajul că nu trebuie să te deplasezi la bancă, nu trebuie să dai explicaţii [e treaba ta ce faci cu banii], totul se întâmplă online. Şi, spre deosebire de bănci, nu trebuie să te prezinţi umil la ghişeu ţinând în braţe un dosar plin cu acte şi adeverinţe.
Voi cum scăpaţi de nevoile financiare urgente? Aveţi cunoştinţe care vă salvează, apelaţi la împrumuturi sau aveţi „ceva la ciorap”?
Ideal ar fi sa nu ai nevoie sa apelezi la banutii de la ciorap, dar in anumite cazuri se mai intampla sa ne bagam manuta pe acolo.
Eu am vreo 5 pusculite pe care le umplu luna de luna si daca este nevoie de niste bani pentru cine stie ce, pusculitele se ajuta intre ele. Asa nu am nevoie sa apelez la nimeni … straini ma refer :)
CINCI puşculiţe? Ohoo, păi stai bine!
Eu si sotia suntem chivernisiti si pastram 10 % din salariu lunar, dar acest lucru e imposibil devrealizat iarna cand caldura simedicamentele pentru bolile de sezon consuma mult din salariu
Si eu merg uneori pe mana pusculitei,doar ca a mea e doar una si e mai grasuta:D
Eu am o poseta veche, nu o mai folosesc de mult, din cand in cand mai pun un banut in ea si astfel imi fac rezerve de bani
Mie mi se retrag automat 15% din salariu în fiecare a doua zi după ce-i primesc. Am stabilit asta cu ING la deschiderea unui cont de economii. În plus, alocația puștiului (cei 42 lei) se strâng la fel, î ncont. Nu-s mulți, dar de 6 ani i-am strâns în fiecare lună.
Ideal e să faci diferențierea intre NEVOIE și DORINȚĂ: chiar îmi e necesar un televizor mai mare sau unul în plus, care ar majora cu 10-15 lei factura lunară? Chiar am nevoie de 2 cămăși în plus, față de cele 10 pe care le mai am? Copilul meu are nevoie de jucăria X sau de cartea Y? (Personal, aleg cărți pentru el)
Dacă aș avea nevoie de o sumă măricică, nu cred că aș avea la cine să apelez. Părinții, eventual…