Cinci ore au mai ramas din 2008, un an cu multe bune si cu unele mai rele.
2008 a fost anul in care:
- din Lala am devenit Bargau [n-am diacritice]
- am decis sa nu mai schimb joburile ca pe sosete [fie vorba intre noi, nimeni nu poarta o pereche de sosete timp de cateva luni!] si, daca s-o putea, sa ies la pensie de la Replica [multumirile merg catre Cipri, seful meu caruia nu ii place sa i se spuna ca-i sef]
- am umblat ca nebuna prin toata tara [multumiri, tata]si otara prin Austria [multumiri, Sebi si Lucian Stanciu]
- am gasit-o pe viitoarea sotie a lui Mufica in vitrina unui magazin second hand la care n-as fi ajuns daca nu ma scotea mama din casa
- am suferit o pierdere, ocazie cu care am vazut cine este cu adevarat langa mine [multumiri celor care mi-au aratat ca le pasa de mine, nimic celorlalti]
- am intalnit si cunoscut bloggeri de treaba, nais pipal cu care sper sa ma mai vad si la anul
Acum ma culc otara, ca sa fiu ‘fresh’ la cheful care incepe in doua ore. Ne citim la anul! La multi ani voua, cititorilor mei si celor care comenteaza aci, pe blog!
Si la anu’ care vine sa ma cititi tot pe mine!
La mulţi ani!
An nou fericit, sa ne citim cu bine, si la cat mai multe articole
LA multi ani :P
La multi ani! Şi da, tot pe tine te citim. Am zis!
La Multi Ani!!!!
La Multi Ani si sigur te voi citi si anul asta…!