Campania BitDefender “Viruşii nu mai sunt bau bau-ul PC-ului” a ajuns la sfârşit. Astăzi avem ultimul articol, pe care îl puteţi citi mai jos, iar dacă sunteţi interesaţi, mâine, adică joi, 15 aprilie, BitDefender organizează un seminar gratuit destinat securităţii online. Evenimentul are loc la Orange Concept Store, începand cu ora 19. Formularul de înscriere pentru acest seminar este aici.
Învaţă decalogul pentru securitatea online a copiilor
Fascinaţia copiilor pentru Internet creşte de la an la an, iar talentul cu care aceştia butonează şi navighează online a ajuns să depăşească de multe ori chiar nivelul părinţilor. Tocmai din acest motiv, profesorii şi părinţii ar trebui să fie informaţi despre riscurile de care se pot lovi copiii în sfera online, în special despre pericolele pe care le pun prădătorii online, internauţii agresivi verbal şi infractorii, iar în acelaşi timp să-şi educe copiii astfel încât să poată evita capcanele şi fraudele tradiţionale acestui mediu de interacţiune virtuală.
Copiii sunt ţinte nevinovate pentru internauţii rău-intenţionaţi, care îşi racolează victimele pentru inginerii financiare, pentru abuzuri de natură pornografică sau chiar pedofilie. Principala măsură pe care părinţii trebuie să o aplice pentru protejarea copiilor este educarea lor, comunicarea deschisă şi stabilirea unor reguli clare pentru folosirea în siguranţă a calculatorului şi implicit a Internetului.
Fiecare copil, indiferent de vârstă, trebuie să fie instruit despre o anumită paletă de pericole din zona online, iar părinţii şi profesorii sunt cei mai în măsură să decidă când e momentul potrivit pentru expunerea celor mici la informaţii precum riscul de a deveni victimele prădătorilor online sau a altor tipuri de abuzuri.
BitDefender a schiţat un mic „îndreptar” pe baza căruia părinţii şi profesorii pot să iniţieze un dialog despre securitatea online:
- Soluţiile de control parental sunt o componentă importantă pentru securitatea online. Despre acestea ar trebui să se discute deschis, astfel încât toată lumea să înţeleagă exact scopul lor, mecanismul de funcţionare şi cum pot proteja întreaga familie de către pericolele de pe Internet.
- Calculatoarele „de acasă” trebuie plasate într-un loc frecventat de toată lumea, nu doar în camera copilului, astfel încât adulţii să poată monitoriza din când în când ecranul.
- În momentul creării de conturi pe reţelele sociale, părinţii sau profesorii trebuie să verifice atent setările de securitate ale site-ului respectiv şi să contureze o listă a utilizatorilor de încredere cu care copilul poate interacţiona online.
- Copilul nu trebuie, sub nici o formă, să meargă la întâlniri cu necunoscuţii care l-ar putea contacta online. Dacă este totuşi necesară o asemenea întâlnire, un părinte sau un profesor trebuie neapărat să-l însoţească.
- Obişnuiţi-vă copilul să încheie imediat şi fără reţineri conversaţiile incomode şi învăţaţi-l cum să procedeze în asemenea cazuri. Dacă un interlocutor din mediul online, poate chiar şi un prieten, îi provoacă o senzaţie de frică, de confuzie, dacă se simte încolţit sau ameninţat, copilul trebuie să discute cât mai curând cu un adult care să îi explice modurile prin care să fie în continuare în siguranţă.
- Învăţaţi-vă copilul să recunoască un mesaj e-mail care conţine spam, mesajele obscene sau agresive şi asiguraţi-vă că nu trimite mai departe mesajele „în lanţ”, care promit un noroc nesperat sau, dimpotrivă, ghininon îngrozitor în funcţie de redirecţionarea (sau nu) a mesajului către toată lista de prieteni.
- Părinţii şi profesorii ar trebui să caute frecvent numele copiilor cu ajutorul motoarelor de căutare şi să verifice rezultatele. Este foarte posibil ca astfel să descopere bloguri pe care aceştia le-ar putea avea, comunităţi în care sunt activi sau informaţii despre familie şi prietenii acestora. Copiii trebuie învăţaţi să nu divulge informaţii aparent banale, dar care pot fi folosite de infractori pentru fraudare online sau chiar pentru abuzuri în lumea reală.
- Este foarte important ca părinţii să cunoască şi jargonul folosit de copii în discuţiile online, astfel încât să înţeleagă prescurtările folosite şi eventual să îşi dea seama când cei mici se feresc de părinţi.
- În timpul folosirii PC-ului în mediul şcolar, elevii trebuie supravegheaţi îndeaproape. Dacă sting brusc computerul, alternează paginile vizualizate şi se distrează copios şi în grupuri în timpul orelor de studiu, cel mai probabil motivul de veselie stă în site-urile inadecvate pe care aceştia le-ar putea vizita.
- Elevii şi chiar şi copiii de vârstă preşcolară ar trebui să înţeleagă că nu tot ce văd sau află de pe Internet este adevărat. Informaţiile pe care oamenii le afişează despre ei înşişi nu pot fi mereu de încredere, iar indivizii rău-voitori pot folosi o mulţime de metode prin care pot păcali sau chiar pune în situaţii dificile în lumea reală.
Deci nu uitaţi, puteţi participa la seminarul destinat securităţii online joi, de la ora 19, la Orange Concept Store, din Bucureşti. Înscrierea este gratuită!
Cred ca daca iti educi copilul corespunzator in ceea ce priveste internetul, retelele de socializare si posibilele fraude / furturi / amenintari nu este necesar sa ii cauti numele pe google sa vezi daca are vreun blog sau ceva. Chiar daca e copil are dreptul la o intimitate cat de cat. Sa fim seriosi, un pusti de 8 sau 9 ani nu stie sa-si faca singur blog. Si daca e indeajuns de destept sa-si faca unul, sigur nu isi va alege numele real. Copilul trebuie invatat sa vina sa spuna, sa arate, sa intrebe nu sa fie controlat si spionat ca un infractor. Urasc parintii aia care cand pleaca copilul de acasa scormonesc prin sertarele lui, ii umbla in telefon / calculator, citesc arhiva de mess si mailurile, il verifica in dulap sau in geanta si ii cauta jurnalul ascuns. Asta e bataie de joc nu educatie.
Per total regulile BitDefender sunt absurde. Cati profesori vor insoltii elevii la intalniri in offline, vor sta sa verifice numele a 30 de elevi din clasa si vor verirfica atent contul de Twitter si Facebbok. Orele de dirigentie sunt cele mai indicate si chiar profesorul de informatica ar putea sa le spuna la toti cum sta treaba, eventual cu exemple din lumea reala.
pai fix asta e faza, ca nimeni nu se mai intereseaza de ei. s-a ajuns ca grija copilului sa stea in mana unui producator de software. e absurd ca s-a ajuns aici nu ca fac astia reguli. aia e trist..
Raufacatorii, in general, mizeaza pe naivitate. A parintilor sau a copiilor, dupa caz.
Ceea ce uitam, adeseori, este faptul ca in spatele monitorului poate sa fie oricine.
Copilul nici macar nu constientizeaza cu ce se confrunta. Pentru el este un joc, este cool.
Pentru altii este locul alegerii urmatoarei victime. Tot un joc insa, mult mai dur.