Un alt subiect care mă pasionează de ceva timp este sustenabilitatea. Traiul sustenabil este ideal: să îți trăiești viața fără să consumi TOATE resursele planetei și fără a distruge mediul înconjurător. Adică exact ceea ce nu facem noi, în prezent.
Noi, românii de peste 30 de ani, am trăit foarte sustenabil fără să ne fi dorit asta, atunci când țara noastră se numea Republica Socialistă România și era condusă de Ceaușescu. Aveam grijă maximă pentru resurse, refoloseam toate obiectele, consumam doar ceea ce ne era necesar, reciclam hârtia, sticla, iar plasticul apărea foarte rar în viețile noastre. Țin minte că în valiza noastră de picnic aveam farfurii din plastic dur, rezistent, tacâmuri din aluminiu (ca să nu fie greu de cărat), pahare din același plastic îngălbenit și – grozăvie! – un mic PET verde închis, pe care ni-l adusese cineva din Austria, cu suc. Aceea era sticluța cu oțet pentru picnic a familiei Lala! Probabil unul dintre cele mai refolosite PET-uri de pe Pământ.
În rest, biscuiții, ciocolata, detergenții, mezelurile, zahărul, făina, toate veneau în ambalaje din hârtie, saci de pânză sau fără ambalaj. Pâinea o luai de la magazinul de pîine (cu î) și o puneai în sacoșa ta refolosibilă fabricată din pânză sau fâș. Fructele și legumele ți le cântăreau țăranii la piață în cântarele cu un recipient tip castron din aluminiu, din care le turnau apoi în plasa ta, cu care evident că veneai de-acasă, pentru că toată lumea pleca la piață cu plasa. Unde să îți pui alimentele dacă nu îl plasă? Apa minerală, uleiul, berea, vinul veneau în sticle de sticlă, returnabile. Carne nu se găsea.
REFUSE, REDUCE, REUSE, REPURPOSE, RECYCLE, RETHINK, REPAIR, ROT – R-urile sustenabilității
Promotorii sustenabilității vin cu sfaturi utile pentru noi: să nu mai irosim atâtea resurse, dând obiectelor o viață nouă. Dar sustenabilitatea e mai mult decât refolosirea unor obiecte.
În primul rând, trebuie să REFUZI. Refuzi punga de plastic de la magazin sau piață (supermarket-urile s-au conformat, că le cere legea, dar la piață încă ești privit ca un ciudat dacă refuzi punguța), să refuzi să cumperi sau să primești obiecte de care nu ai nevoie.
REDUCEREA consumului este, de asemenea, importantă. În primul rând, asta se simte la buzunar: înlocuiești becurile cu LED-uri, robinetul care picură cu unul care te ajută să economisești (IKEA știu că are baterii cu… economii: Fiecare dintre bateriile de bucătărie și cu sifon pe care le oferim are un dispozitiv prin care fluxul de apă este combinat cu aer, astfel încât folosești mai puțină apă – ceea ce este mai bine atât pentru buzunarul tău, cât și pentru planetă – sursa), înlocuiești electrocasnicele vechi cu unele care consumă mai puțin și la final ai facturi mai mici. Apoi, poți reduce consumul: vezi câtă mâncare arunci, câte cosmetice zac nefolosite în dulăpiorul din baie, câte haine cu etichetă ai în dulap și nu mai cumperi ceea ce știi că vei arunca. Aici cred că avem cu toții de lucrat, pentru că eu mă știu că am crescut cu puține lucruri și îmi place abundența: să fie de toate, să ai de unde alege. Din fericire, stările astea alternează cu unele în care nu îmi trebuie decât liniște și spațiu. Și atunci mă mai ia cheful de curățenie și de aruncat tot.
REFOLOSIREA obiectelor sună bine în teorie. În practică, suntem atât de invadați de lucruri de proastă calitate, produse în masă, cu scopul de a fi folosite o dată ș iapoi aruncate încât… îmi vine să urlu. Putem alege să înlocuim tacâmurile de unică folosință (care vin cu mâncarea comandată la birou) cu tacâmuri din bambus sau inox sau plastic mai gros, orice, doar să le folosim mai mult decât o singură dată. Putem înlocui lama de ras cu un epilator sau măcar cu un aparat de ras refolosibil, putem înlocui gelul de duș cu săpun, că măcar ăla nu vine în ditamai recipientul din plastic. PET-ul cu apă minerală poate fi înlocuit de o cană filtrantă, de un aparat de făcut sifon acasă, de un dozator de apă etc. Putem să nu aruncăm borcanele din sticlă, ci să le folosim pentru depozitarea semințelor, făinurilor etc.
REPURPOSE s-ar traduce prin: a găsi altă utilitate unui obiect. Adică să zicem că ai o pereche veche de blugi pe care în loc s-o arunci o transformi în gentuță. Sau un maieu poate deveni plasă pentru legume. Eu am găsit la second o sticlă din aia pentru copii, căreia i se atașează biberonul și am cumpărat-o (fac și prostii de-astea) ca să o folosesc pentru cafea, că mă săturasem să topesc sticluțele din plastic cu cafeaua mea fierbinte. Sticluțele veneau și ele de la niște smoothie-uri delicioase pe care le cumpăr din Kaufland doar când sunt la reducere. Poți găsi nenumărate idei pe Pinterest pentru absolut orice obiect, timp să ai și mâini îndemânatice!
RECICLAREA este un subiect sensibil. Se pare că în ciuda sfaturilor pe care le primim, de a colecta gunoiul selectiv, de a depune hârtia, plasticul și sticla în recipiente speciale, reciclarea rămâne la stadiul de deziderat. Ne-ar plăcea să se facă, dar… nu se prea face.
Toate marile companii insistă că trebuie să reciclăm însă problema trebuie tratată la rădăcină – adică trebuie să nu mai existe atâta material cu potențial reciclabil, pentru că de reciclat, nu se prea reciclează. E o treabă prea costisitoare.
Ca să nu mai fim îngropați în munți de plastic, ar mai fi o șansă: RETURNAREA ambalajelor. Mai țineți minte cum vindeam sticle și borcane la Alimentara? Nu erau pline zonele verzi de sticle și borcane, de PET-uri, de doze de aluminiu. Nici acum nu ar fi, dacă s-ar putea returna, dar înțeleg că marile lanțuri de supermarket-uri fac presiuni ca taxa să nu fie introdusă, pe motiv că… ei se ocupă de vânzare și nu de colectat gunoaie și având în vedere „situația actuală”, ar fi un picuț aiurea să le ducem înapoi gunoaiele pe care ei ni le vând. Serios. Există o petiție adresată ministrului Mediului, pe care o puteți vedea și semna aici.
Lectură suplimentară, precum și explicația termenului GreenWashing, găsiți la România Ecologică. România Ecologică e ce aș face eu dacă aș avea mai mult timp.
RETHINK: You can rethink about the waste you produce by using alternative products and considering how you can further reduce your environmental footprint. However, it’s not enough just to put recyclables in the bin; you must rethink about what you can do to root out unnecessary wastefulness. For example, bring your own bag to the store to avoid receiving a single use plastic bag when you shop. You can also look for recycled content in products you make purchases. (sursa)
Va să zică: poți regândi risipa pe care o faci folosind produse alternative și având în vedere felul în care îți poțir reduce amprenta de carbon. Totuși, nu e suficient să pui materialele reciclabile în containerele corespunzătoare; trebuie să regândești ce poți face să elimini risipa. De exemplu, du-ți propria plasă la cumpărături ca să eviți primirea unei pungi de plastic de unică folosință. De asemenea, poți căuta produsele care au fost fabricate din materiale reciclabile.
Părerea mea e că RETHINK ăsta e doar așa, ca să mai adăugăm un R.
REPAIR: sunt foarte de acord cu repararea lucrurilor stricate. Cu atât mai mult cu cât sunt un om care se atașează de obiecte și suferă când acestea se strică. Am un ghiozdan de vreo 60 de lei pe care cineva nu l-a mai vrut (merci, domnu’ Darie!) în 2017 și mi l-a trimis hăăăt de la București. De atunci trag de el, deși între timp am primit sau cumpărat (prea multe) alte ghiozdane în ideea că ăsta își „va da duhul” și va trebui înlocuit. Niciunul nu mi-a plăcut la fel de mult. Am cărat și car în continuare cu acest ghiozdan sute de kilograme de chestii, în toate drumurile pe care le fac pe jos din 2017. Prin 2018 am rămas și fără mașină și de atunci am renunțat complet la poșete, pentru că portbagajul mașinii trebuia înlocuit cumva. Și l-am înlocuit cu ghiozdanul! Fermoarul a rezistat, dar materialul textil s-a cam rărit și dacă nu făceam ceva, sunt sigură că mult nu ar mai fi ținut ghiozdanul meu. Așa că am întrebat în stânga și în dreapta și am găsit-o pe doamna Geta, care mi l-a cusut, ranforsat și acum nu pot să zic că e ca nou, dar a primit o viață nouă! Eu zic că e pregătit pentru măcar încă vreo cinci ani în spinarea mea.
ROT se referă la compostare. Este un pas pe care eu încă nu l-am făcut, dar îmi doresc să nu mai arunc resturile alimentare în pungile de plastic care ulterior ajung la groapa de gunoi. Pentru cine stă la casă și mai are și un pic de pământ în grădină, compostul este ideal pentru că 1. îți reduce gunoiul și 2. este îngrășământ pentru ce crești tu în grădină.
Pașii mei în direcția sustenabilității:
PAȘII – #Denisamergepejos
De vreo patru ani am început să merg pe jos. Aveam deja câțiva ani de condus și de stat cu fundul doar în mașină și… sedentarismul n-a făcut bine nimănui. M-am hotărât să renunț la a mai merge cu mașina la serviciu, iar de atunci am dezvoltat o mică obsesie pentru pașii zilnici. Eu făceam deja 10k de pași pe zi când Simona Halep și Rexona ne îndemnau să încercăm să facem măcar 5k. Standardul pe telefoanele Samsung este de 6k. Înainte mă forțam să ajung la 10 mii pe zi, dar după o discuție cu reumatologul am concluzionat că e bine dacă pot face măcar 6 mii în fiecare zi. Sunt zile când nu ies din casă, dar atunci când o fac, dacă nu reușesc să mă mișc decât 8.500 de pași, nu e o tragedie, iar telefonul mă felicită pentru atingerea targetului de 6.000.
Bineînțeles că în programul S Health de pe (telefonul) Samsung particip la competiția lunară, unde scopul este să faci minimum 200.000 de pași.
REFOLOSIBILELE
Tampoanele au fost înlocuite de cupa menstruală, nu mai am punga cu pungi, ci plasa cu plase, cu care mă duc în supermarket. Mă amuz când simt privirile celor care se uită la ciudata care scoate plase dintr-o plasă. Din fericire, am trecut de faza când mă stresam în legătură cu părerea altora despre mine.
SECOND HAND
Îmi cumpăr foarte rar haine noi. Și o fac dinainte să fie cool. Singurele articole vestimentare pe care nu am chef să le probez până găsesc ceva pe gustul meu sau care să mi se potrivească sunt blugii. Pe ăștia îi iau noi, de obicei din C&A dar nu e regulă, că am mai luat și din Pepco. Evident, chiloți, sutiene și ciorapi cumpăr noi. În rest, pentru bluze, tricouri, rochii (!), jachete, geci – trăiască Humana, secondul meu preferat din Hunedoara.
REDUCERILE
Aici e grijă pentru mediu, grijă pentru buget, dar mai ales obsesie. Una dintre bucuriile mele în viață este să cumpăr produse la reducere. Și nu vorbim despre reducerile de sezon, când cârpele din categoria fast fashion ne sunt oferite cu mărinimie la un preț mai apropiat de cel de producție, ci la reducerile din supermarket-uri: legume și fructe care sunt încă bune, dar arată rău, salate (of, mă enervează salatele de 200 de grame ambalate în pungă de plastic, dar le mai cumpăr EXCLUSIV când sunt la reducere), tofu, pâine, supă la borcan, salată de vinete etc. Mi-ar plăcea să existe un reality show în care concurenții să primească un buget minim pentru a-și cumpăra de mâncare pentru o zi. Sunt câteva astfel de video-uri pe YouTube și eu cu Sebi am tot zis că facem un challenge de genul ăsta, numai că eu între timp am renunțat la carne & co și cred că i-ar fi greu.
„REPURPOSARE”
Hai, că am reușit să omor un lingvist cu acest cuvânt. Am un frigider vechi pe care l-am primit, l-am vopsit și acum are o viață nouă în bucătăria mea. În loc să arunc faianța și să cumpăr alta, am ales să o vopsesc și acum pot spune că am o bucătărie mai frumoasă. Am vopsit un obiect vechi de mobilier și în loc să îl arunc, acum depozitez în el toate oalele și blidele care nu au avut loc în mobila noastră „modernă” de bucătărie. Nu am înlocuit ușile interioare din apartament, ci le vopsesc, pe rând, făcându-le să arate… mai bine. Nu ca noi. Mai bine decât înainte.
Sigur că sunt mai multe chestii pe care le fac, dar deja am scris un articol lung și sunt sigură că ați înțeles ideea. Planeta nu ne mai suportă. Pandemia este un semn că facem lucrurile greșit. Suntem delăsători și nepăsători și asta se întoarce împotriva noastră. Fiecare dintre noi poate să facă un pas spre o viață cu mai puțină mizerie. Cu mai puțină risipă de orice fel: de energie, de apă, de gaz, de alimente.
În tinerețe râdeam de hipioții care îmbrățișau copacii ca să nu fie tăiați. Azi nu mai râd. Azi plantez și eu copaci, pentru că viitorul trebuie să fie unul verde. Trebuie să ne întoarcem la natură.
Lucruri pe care le-am postat pe Facebook și nu aș vrea să se piardă (în curs de actualizare):
Consumerism 1 : 0 Denisa
Mi-am luat două parfumuri mici de la H&M. Au venit în cutiile lor, care erau ambalate in folie de plastic. Apoi puse într-o pungă de hârtie lucioasă. Apoi în cutie. Recunosc, am fost puțin surprinsă că nu au tras o folie și peste cutie. Măcar parfumurile au ajuns intacte și unul chiar miroase frumos.
„Culese” de prin supermarket-uri:Pastă de dinți vegană, în ambalaj reciclabil… una într-o mare de plastic!Pungi biodegradabile pentru cuburile de gheațăȘervețele din hârtie reciclatăO hârtie igienică bine intenționată, dar ambalată în plastic, până la urmă. Și mai scumpă, că fraierii care au grijă de mediu își permit să plătească în plus, nu?
Repurposare?? :))))
Reconversie / convertire iti suna mai ok? Ori efectiv transformare…
:))) știam eu că TRIGGERUIESC pe cineva
Atat timp cat tu trebuie sa platesti mai mult, ei sunt multumiti oricare ar fi scuza, protectia naturii si altele :))
E greu sa fim sustenabili, mai ales ca totul e cam numai pe hartie s in realitate mai putin.Eu refolosesc borcanele si sticlele de ani de zile.Daca citesti pe net, vei vedea ca gresesc pentru ca au bacterii si alti microbi.Dar asta fac de zeci de ani cu conservele de toamna.N-am omorat pe niemni.Folosesc pungi refolosibile si la congelator. Le spal. le oparesc s apoi le refoosesc.Dar ,cat timp nu vom avea un sistem de colectare functional, vom avea inca pet-uri si doze prin parcuri si pe marginea apelor.
Ildiko are dreptate.Degeaba incercam sa colectam ambalajele de plastic, sau hartia, daca la nivel decizional si functional nu avem ce trebuie.Se dau legi aiurea, fara a avea de fapt zone de soratare automata a deseurilor. Eu duc mereu, saci de peturi la tomberonul de peturi, dr degeaba.Nu este niciodata gol, si in jurul lui zboara, pungi, se rostogolesc sticle etc. Alea ajung tot in natura si nu la statia de colectare
Cred ca din ce in ce mai multi dintre noi au inceput sa faca diverse chestii pentru sustenabilitatea planetei.Dar cred ca eforturile noastre nu prea conteaza, atata vreme cat „de la centru” nu se face nimic.Nu avem statii de recuperare a deseurilor, nu avem compostoare , nu avem mai nimic…