Deva, Oficiul Poştal 1. Ora 1500. Am de trimis un colet la Piatra Neamţ şi un plic [cu ramburs] la Târgovişte. Doamna cu cabină de la primul ghişeu aşteaptă să-mi vină rândul, se uită la mine sictirită, iar după ce-i spun ce am de trimis mă îndeamnă să merg la „colegele”, că ea nu poate să mă servească.
La următorul ghişeu, o altă doamnă, după ce-i spun ce şi cum, îmi dă un buletin de expediţie şi un mandat poştal. Le completez, revin la rând. În faţa mea mai era cineva, iar doamna ne anunţă că ea mai are treabă, deci „mai durează puţin” până când ne poate băga în seamă. Aşteptăm.
După vreo 30 de minute, sătulă să-mi vadă faţa, mă trimite la „colega”, care era de fapt prima doamnă cu cabină, cea care mă refuzase la început. Aceasta mă întreabă ce am de trimis, îi spun că un colet şi un plic cu ramburs.
– Poate colet cu ramburs!
– Nu, e un plic. Şi i-l arăt.
– Nu există aşa ceva. COLET!!!
– Bine, colet.
Aşa că îmi mai dă un formular de completat, îl completez şi mă întorc la ghişeu. După ce studiază formularele cu o sprânceană ridicată, îmi spune, sec:
– Codul sau oficiul poştal.
– Nu le ştiu.
– Atunci codul.
– Nu-l ştiu.
– Vezi că este pe masă cartea cu codurile poştale.
Pe mese, cartea cu codurile poştale, ruptă. Adică foi volante, pe două mese, „aranjate” haotic. Caut două coduri poştale în carul cu fân, după vreo 10 minute le găsesc şi revin la ghişeu. Între timp, doamna cu cabină s-a apucat să servească alt client. Avea de plătit o factură de la Romtelecom, iar cititorul de coduri de bare nu vroia nicicum să „vadă” codul facturii, aşa că doamna şi-a rugat două colege, pe rând, să-l „rezolve” pe client. După alte câteva minute, a început să introducă în calculator datele celor două colete ale mele.
A sprijinit un buletin de expediţie de tastatură, nu vroia să stea nicicum. A încercat să-l pună între nişte pixuri, hârtia se îndoia întruna. Până la urmă, l-a îndoit până când a stat cum a vrut ea. Şi a început să tasteze, cu două degete, adresele şi alte informaţii despre colete.
Nouă lei m-a costat „distracţia”:
- 3,2 lei pentru coletul care cântărea 947 de grame şi avea valoarea declarată de 100 de lei
- 5,8 lei pentru plicul care cântărea 30 de grame şi avea valoarea de 15 lei şi ramburs tot 15 lei
Alternativa ar fi fost serviciile de curierat, dar:
- ar fi costat mult mai mult
- sediile celor două firme de curierat sunt la marginea oraşului
- în general, cu toate că nu le suport pe doamnele cu cabină de la poştă, prefer să folosesc serviciile Poştei Române, pentru că oficiile poştale au un sediu şi nu trebuie să-mi dau întâlnire cu curierul „la Artima sau la Kaufland, în juma’ de oră”.
Sa te invat o mica smecherie, e cu ceva risc dar.. la valoare pune 1 Leu cand trimiti colete normale sau ramburs. Se reduce simtitor costul, au ei nu stiu ce minuni de formule de calcul.
Riscul sa nu ajunga este mic.. oricum, nu cred ca doresti sa te aventurezi in vreo chestie de genul „s-a pierdut coletul..”.. nu merita nervii.
Am si eu o observatie legata de Posta Romana, acum mai toate oficiile au calculatoare, „baga chitanta si datele tale acolo”… eu am „ghinionul” sa meerg saptamanal la posta, ba ridic ceva, ba primesc ceva… nu pricep de ce nu exista in minunea lor de aplicatie un buton Salveaza Datele.. adresa mea, etc.. stupid IT stuff :)
Despre Posta romana am numai cuvinte de naspa.
Saptamana trecuta a trebuit sa-mi scot cazierul judiciar de la politia judeteana din Iasi si inainte de a merge sa-l solicit,am trecut pe la un oficiu postal din Copou deoarece trebuia sa-mi achizitionez un timbru fiscal in valoare de 1 Ron.
In interior erau disponibile trei ghisee iar la fiecare erau aliniate cate 3-4 persoane.Ma asez cuminte la una din cozi si constat ca madamele care lucreaza acolo se misca cu viteza melcului.
In fine,dupa 25 de minute dupa ceas,am reusit performanta de a cumpara acel timbru fiscal dupa care am plecat dracului de acolo scarbit de lenea si nepasarea unor fufe pe care le doare undeva de clientela lor.
Pe bune,cu greu te poti abtine sa nu spurci astfel de nesimtite.
Spune Posta romana si trage apa.
Dar curierii nu vin şi acasă? Asta dacă nu discutăm de costurile simţitor mai mari :) Eu de câte ori am sunat au venit acasă să ia pachetul. Pardon, coletul :))))
deci pot sa las linistit acasa foicica aia de ma anunta ca am o recomandata… io n-am nervi de asa ceva si nici bani de platit geamuri la posta romana. erdeesh, manca-le-ar tata, cu tăt cu cabina lor.
Posta Romana stikes again! Asta e, macar mai faci un post pe blog cu ocazia drumului la posta.
Noa buuuuuuun. Curier!- zic cu toata gura (adica a se citi cu LITERE DE TIPAR)
Am comndat o antena de satelit cu tot ce trebuie. A venit omu` pan` la etaju` 4 de gafaia ca mocanitza. 20 de lei „oala” reciver si motoras(montura H-H).
Posta sucks!!!!!
pai ele s`au trezit de putin timp in fata unui calculator si oricum nu prea stiu prea bine la ce foloseste..
Serviciile in Romania sunt o adevarata loterie..
Curier, fato! Ca o sa-ti creasca tensiunea cu astea de la posta. Sa dea faliment le doresc ca nu le mai ajunge sa-si bata joc de noi toti. Presupun ca toti avem macar o intamplare la ghiseul postei asa-zis romane.
Gogo, poşta e la 100 de metri de mine, firmele de curierat la mama dracului. Tu ce ai alege?
acolo la Opera ii un cuibusor de nebunii postale…
vineeee ciocolataaaaaaa:D:D:D:D
Da, Candy, vine, in sfarsit. Cu multe scuze la pachet… :P
faci trimitere de cioco prin tara?vreau si eu:D
e culmea la fimeile astea de la posta ca tu trebe sa stii tot ce ai de facut din secunda in care ai intrat acolo, ce formulare trebe sa completezi, la ce ghiseu trebe sa te duci..
Deci, am mai multe intampalri cu poshta romana pe langa faptul ca este aceashi situatie peste tot cu completatul de nshpemii de formulare si tzinerea de minte exceptionala de care trebuie sa dai dovada retinand toate codurile postale din Romania ca deobicei siteul postei romane este in revizie cand tzie lumea mai draga iar foaia de care ai nevoie e rupta din carte sau e vraishte dupa cum ai constatat chiar tu, colac peste pupaza mai sunt shi frustratele cele de „babe” care numa nu se pensioneaza odata shi care se uita la tine de parka ai le-ai baga cutzitu’ in inima atunci cand (nu ca le cere cineva, dar sunt obligate) trebe sa-shi faka datoria pentru care sunt platite.
Cea mai tare faza o fo cand o trebuit sa scot eu un colet trimis de cineva din strainatate shi era shi urgent (binenteles persona a ajuns inaintea coletului pe care-l trimise-se de 3 saptamani) iar coletele nu tzi se aduc acasa ca in orice tzara civilizat trebuie sa mergi sa-l ridici personal intre ora cutare shi ora cutare ca doar nui cum vrei tu.Zis shi fakut.Unii oameni in tzara asta minunata mai au shiun servici la care tzin shi dupa ce termina merg shi se ocupa de cele personale cand au vreme.Am luat biletu’ naravash m-am deplasat la oficiul respectiv era ora 18.La ora 19 senchide shandramaua ca e program de iarna.Ma pun la rand.Erau vreo 7-8 persoane dintre care 5 pensionari care ashteptau cu nerabdare sa ridice micutza pensie.Doamna de la ghiseu se mishka „ca ochiu mortului” ca nu le avea cu software-u din dotare.Pe la 18.30 …mai eram 4 personane….shi…surpriza!!!
-Nu mai statzi va rog ca nu mai servesc.Inca o persoana dupa care inchid ghisheul.
Ma m-am gandit ca glumeshte…dar nu ea insista…forfota printre pensionari…etc
Imi iau inima in dinti shi ma duc la ghiseu shi o intreb…. glumeste?
– NU DOMLE AM ZIS CA INCHID.
– Doamna, zic ,stau de o jumate de ora shi tu imi inchiz ghiseul in fata?
– Pai n-ai avut vreme toata ziua?
– Nu, ca pana la ora asta lucrez, chiar peste program, shi dumneata inchizi mai repede…
– Pai este strict problema ta… daka lucrezi peste program eu nu lucrez shi cu asta basta.
– Doamna dumneata vorbesti serios?
– DA!
– Pai atunci shtii ceva…? SA TE F……TA D……ZO!!!
Sh-am plekat lasand in urma mea pensionarii care saracii de ei in mod sigur nu shiau mai scos pensia in ziua aceea.