Epopeea canapelei

So… am o cameră goală în casă, pe care am început, încă din vară, să o renovez. De fapt, ea a fost foarte plină, eu doar am golit-o complet, am pus geam termopan și, în urmă cu puțin timp, am zugrăvit-o în alb.

Da, alb. Eu, iubitoarea de culori, am ales o non-culoare pentru pereții unei camere. Am făcut asta pentru că mi-am dat seama că o culoare specifică e mai greu de întreținut. Ai lovit peretele, trebuie să ai vopsea de rezervă în aceeași nuanță, altfel arată urât. Și mai e un motiv: când pereții sunt albi, te poți juca cu accesoriile colorate, poți jongla cu mai multe culori, albul e ca o pânză pe care poți picta ce-ți trece prin minte. 

Și parchetul l-am ales într-o nuanță deschisă, principalul motiv fiind prețul mic. Aș fi luat eu parchet alb sau gri ca în sufragerie, dar am fost pragmatică. Nu l-am luat nici pe cel mai ieftin, dar nici nu m-am învârtit prea mult în Dedeman până să-l aleg.

Deci aveam termopan, aveam parchet, am zugrăvit, trebuia să trec la faza de „umplut” camera cu mobilă. Mi se pusese pata pe un colțar pe care l-am găsit într-un magazin de mobilă nouă și second hand, un colțar mov cu alb în stare foarte bună, uriaș, la 1.500 de lei. Cam mult, mult mai mult decât aș fi dat în mod normal pe orice bucată de mobilier, dar mi s-a pus pata – și când mi se pune pata, eu o iau razna, nu mai sunt o ființă rațională.

Așa că am început să caut modalități prin care să fac rost de banii necesari pentru acel colțar. Alții decât economiile, desigur. Și am găsit: am vândut de prin casă lucruri pe care nu le foloseam, un fel de „bunuri de inventar”. Aproape făcusem rost de toată suma când m-am gândit că poate nu ar fi rău să și măsor ditamai colțarul și să văd dacă încape, totuși, în camera mea. L-am măsurat: 2,70×1,70m, iar peretele pe care urma să-l pun avea 2,60m. Pe celălalt perete nu puteam să-l pun, că e în formă de L și ar veni peste calorifer. Și iac-așa, the dream is over. :(

M-am reorientat rapid: în holul din fața magazinului JYSK din Deva văzusem o canapea extensibilă la un preț foarte bun, credeam că e ultima pe stoc și de-acolo reducerea. Când colo, aveau suficiente în stoc. Tata mi-a amintit că avem JYSK și în Hunedoara, am comandat/rezervat produsul online și după masă m-am dus să-l ridic. Ba, surprinzător, pe site am descoperit că la același preț mai era și pe portocaliu.

Cât noroc! Și era redusă de la 699 la 550 până în 2 noiembrie… :)

Am intrat repede online, am comandat-o, apoi ne-am dus s-o ridicăm. Era ambalată într-un pachet plat, eu am vrut s-o desfac ca să intre în mașină, Sebi a insistat că nu încape, în fine, până la urmă am pus-o deasupra (deși eu în continuare zic că încăpea în Ford) și am ajuns acasă.

Pe pachet scria 60 kg. Cu toate că nu am cărat în viața mea saci de ciment sau de cartofi, eu am ceva mai mult de-atât și Sebi la fel, iar pe Sebi l-am ridicat și l-am cărat în spate, doar ca să mă dau mare. Deci ne-am zis că nu ne-or omorî pe noi 60 de kile, două etaje.

Cred că numai partea textilă are 60 de kile. Sau numai folia în care a fost împachetată canapeaua!!! Canapeaua în sine… well, ne-am chinuit patru oameni, dintre care trei bărbați, s-o urcăm două etaje. Thanks, JYSK.

Dar, în final, sunt mulțumită. Mai am de investit stricat cheltuit ceva bani până să arate camera asta cum îmi doresc eu, dar deocamdată e bine. Am canapea!

__________________

EPOPÉE, epopei, s. f. Poem epic de mari dimensiuni în versuri, în care se povestesc fapte eroice, legendare sau istorice, dominate adesea de personaje extraordinare sau supranaturale; epos; p. ext. producție epică de mare amploare. ♦ Șir de fapte eroice și glorioase. – Din fr. épopée.