Am mai scris eu despre viața fără cola sau Pepsi… dar acum sunt chiar ca un alcoolic (ne)anonim, numărând zilele și tot tacâmul.
Acum exact doi ani și o zi am pus pentru ultima oară un strop de cola în gură. Știu asta pentru că am postat pe Instagram o poză cu sticla. Aveam deja vreo trei luni de „post” și apăruse varianta Cica-Cola cu lime, așa că am mai băut o sticlă. A fost oribilă.
De atunci, nici un strop. Nici cola nici pepsi nici alte sucuri acidulate. Doar apă, ceai, cafea (neîndulcite) și câte un suc natural, pe ici, pe colo.
Dacăî îmi lipsește cola? O, da. A fost un drog drag. Încă mai miros paharele sau sticlele altora. Dar nu mă mai ating de ea. Uneori, când mănânc câte o porcărie de fast food, simt că are merge „spălată” cu o cola.
Sunt exact ca un alcoolic și știu că un strop sau un pahar nu m-ar omorî, dar pentru binele meu, aleg să nu mă mai ating de acest drog. Nu am slăbit nemaibând cola, dar nici nu m-am mai îngrășat, plus că mă simt eu mai bine cu mine. Și nu mai țin socoteala anilor, mi-a adus aminte Facebook că acum un an scriam, în mare, chestiile de mai sus.
__________________________________________________
Nu pot decat sa te felicit. Eu n-am reusit sa renunt la sucuri acidulate. Chiar ieri am fost la cinema si am dat pe gat niste Mirinda cu popcorn :))))
Din fericire, am gasit varianta foarte misto: apa minerala + sirop. Si siropurile au zahar, dar o lingurita de sirop, cat sa dea aroma la un pahar de apa minerala, nu e asa nociva ca un pahar de suc.
Iti admir si ambitia cu pasii. Macar acolo tin pasul, cat de cat :))