Idei: presă gratuită în România

Chiar vorbeam zilele trecute cu două persoane exact despre asta: presă gratuită.
Şi ziceam că un ziar bine realizat, dar distribuit gratuit, ar avea mari şanse să aducă profit. Pentru că dacă îi oferi românului ceva gratuit, nu te va refuza.
Şi dacă ajungi la mai multe persoane [tiraj mare], ai un argument puternic în faţa celui care vrea să-şi facă reclamă. Un ziar serios, cu subiecte interesante [sigur că de actualitate, altfel nu mai e ziar], distribuit gratuit la nivel naţional, cred că e o reţetă de succes.
Ştiu că exista în Timişoara un ziar gratuit, se numea „Pont” şi era editat de austro-ungarii de la InformMedia, care deţin o grămadă de alte publicaţii în judeţele din vestul ţării. Din motive care-mi rămân necunoscute, ziarul a fost închis. Îmi amintesc că avea un aspect trist, era mai degrabă o fiţuică de vreo 4 pagini şi se adresa tinerilor, care oricum aveau de ales între „Pont” şi reviste ca „Zile şi nopţi” sau „7 seri” [parcă], distribuite tot gratuit, dar editate în condiţii grafice excelente. E păcat că InformMedia nu a investit mai mult în ziarul ăsta. Îi lipsea informaţia şi concura alte publicaţii ale trustului, care nu sunt gratuite.
Eu cred că atunci când presa scrisă [mai ales cea locală] se va maturiza [iar asta se va întâmpla în cel mult cinci ani :D], managerii de presă vor juca şi cartea ziarelor gratuite.

Am scris postul ăsta pentru că am constatat că nu sunt singura care se întreabă „pe când şi la noi”. Şi Iulian Comanescu a scris despre presa gratuită, aici. Gata, de acum promit să îmi scriu ideile pe blog, ca să nu mai păţesc ca acum.

UPDATE: Nu Iulian a scris, ci Remus Andrei Ion, dar pe blogul lui Iulian. Greşeala mea.