Povestea de mai jos este una adevărată. Am primit-o pe mail, de la o cititoare care o trăieşte zilele astea şi care vă cere un sfat. Eu nu dau sfaturi [dacă vreţi să vă spun ceva despre FIMO, e OK, dar în dragoste nu mă bag].
Se iubesc, dar nu sunt impreuna. Clipa de clipa se gandesc unul la altul, dar cand se intalnesc face-to-face nu se pot saruta asa cum faceau odinioara. Ar vrea, dar ceva ii opreste. Ea, o tanara frumoasa, proaspat ajunsa in oras. El, un tanar cu chip angelic si dulce care a devenit visul a zeci de fete din jurul lui. Si totusi el o vrea pe ea. Si ea pe el. S-au cunoscut la munca, absurd. Ea, proaspat ajunsa in companie, el binevoitor si periculos, cu o reputatie de Don Juan. S-au placut din prima clipa. El i-a luat pur si simplu telefonul de pe birou si si-a dat un apel. Seara, fata a primit un sms: ,,unde papam inainte de a-ti arata ce frumos e orasul noaptea”? L-a refuzat, nu vroia sa dea impresia unei prazi usoare. O saptamana mai tarziu stabilisera sa mearga la concert impreuna. N-a fost sa fie, el a adormit si nu a mai ajuns la intalnire. Dar intr-o zi inevitabilul s-a produs si au iesit la o cafea, intr-un club discret si cochet. O intalnire care s-a prelungit pana tarziu in noapte, a continuat cu o plimbare in parc si a culminat cu o amenda pentru ca EL a vrut sa-i faca EI pe plac si a dat-o in leagan… Au stat toata noaptea impreuna, dar nici macar nu s-au sarutat. Si urmatoarele patru nopti s-au petrecut la fel: se plimbau tinandu-se discret de mana si vorbind cate in luna si in stele. Cu fiecare minut se descopereau mai mult unul pe altul. Si isi dadeau seama ca sunt suflete pereche. Relatia a evoluat. Petreceau fiecare clipa libera impreuna. Cand erau la munca gaseau un coltisor unde sa-si fure cate un sarut. Cand munca ii despartea, chiar si pentru cateva zeci de minute, isi trimiteau sms-uri. „Mi-e dor de tine…” scria ea…”Te ador”, raspundea el.
Noapte de noapte impreuna. Era totul perfect. In mai putin de o luna erau siguri ca erau facuti unul pentru altul. Ea ii spusese deja ca il iubeste. El i-a spus-o intr-o seara. Frumos, dulce, soptit…,,te iubesc”, in timp ce trupurile lor se contopeau in iubire. Pluteau, erau fericiti. Ea se trezea dimineata si pregatea cafeaua proaspata, aromata, fierbinte. In schimb, el stia sa o tina, seara de seara, in brate. Era incredibil de frumos. Era un ritual, un schimb, un troc…,,eu pregatesc cafeluta, tu ma tii diseara macar 5 minute in brate, fara sa spui nimic. Gesturile fac mai mult decat o mie de cuvinte”.
Dar…ceva n-a mers, era prea frumos sa fie adevarat. In adancul sufletului sau, el se temea ca fata, ambitioasa din fire, va renunta la el, ori ca el ii va incurca visul legat de o cariera stralucita. In plus, el credea ca EA inca mai simte ceva pentru ex-ul, cu care avusese o relatie de 3 ani. Ea, de asemenea, se temea de ex-a, cu care el fusese 8 ani. Pauza era presarata de intalniri aparent nevinovate, care se terminau pasional. Nu se puteau desparti, nu puteau trai unul fara celalalt. Dar intr-o buna zi au decis sa incerce, trebuia sa-si faca fiecare ordine in suflet. Fiecare plangea si suferea, departe de celalalt. Cateva zile mai tarziu el s-a impacat cu fosta. Apoi a cautat-o pe ea. „Te iubesc”, i-a spus…”Te iubesc cu n-am iubit pe nimeni niciodata. Nu sunt fericit cu ea. A fost o amagire, am crezut ca asa te pot uita…Te vreau in viata mea. Dar stiu ca nu vei fi niciodata fericita langa mine. Intr-o zi iti voi explica de ce”… Ea a decis sa fie rabdatoare, sa astepte ca el sa-si clarifice sentimentele. Inca mai asteapta ziua aceea…. Nu se mai intalnesc. Se vad la job doar. El o ia in brate, se apropie sa o sarute, apoi se retrage temator. O tine strans in brate si ii sopteste cat de mult ii lipseste, cat de mult o iubeste. Apoi, intr-o fractiune de secunda se retrage din nou, fara nici o explicatie. EA are nevoie de un sfat. Puteti sa-i acordati cateva minute?
Puff
Hahaha :D
In situatia asta si avand in vedere ca e vorba de sentimente cred e destul de greu sa dai un sfat
cam labarie. am citit tot. un rezumat pt cine n`are chef. un tip si o tipa s`au cunoscut, se iubesc dar totusi o freaca si nu sunt impreuna ca fiecare crede chestii despre celalalt care pot sau nu pot fi adevarate.
sfatul meu catre ea: daca tipul s`a impacat cu fosta atunci n`are rost, e clar ca ai o viziune super romantica (daca ea a scris textul asta) si tipul ala e cam vrajitor.
mda:P
incearca forumul eva.ro pentru asa ceva! :D acolo e plin de astfel de ”probleme existentiale”
Maddy a descris cum nu se putea mai bine intreaga situatie.. ce atata suferinta si atata disperare si lacrimi in coltu’ okilor, cand vrei sa fi cu cineva esti , n mai ai probleme existentiale , nu te mai framanti noaptea in pat pe’o parte si pe alta.. niciunul nu e casatorit … asa ca mai lasati’ma cu : „te iubesc dar nu stiu daca vreau sa fim impreuna”.. asta e un pretext de care se foloseste numai un lash sau o lasha .
@ Maddy scrii foarte frumos pe blog, aici insa nu mi-a placut de loc vocabularul.
@ Androasa este posibil sa ai dreptate si el sa fie las, am inteles ca despre el este vorba de fapt.
Puff,
EI se leaga prea mult de trecut (prea multe „daca”, lasati-le la o parte) si de posibile implicatii ale iubirii lor in viata profesionala (ce prostie). Sa ma ierte Dumnezeu, am fost si eu indragostit odata si stiu ca nu mai vedeam nimic in jur (cu exceptia ei). Dar asa sunt eu probabil, mai sentimental (naiv).
EL are o problema (si nu sunt psihanalist, si nici nu am date suficiente), anume:
1. fie are un secret groaznic in care joci un rol important (Te vreau in viata mea. Dar stiu ca nu vei fi niciodata fericita langa mine), convins fiind ca atunci cind il vei afla, relatia se va distruge;
2. fie i-e frica sa se implice mai departe (inima spune da, dar ratiunea ii interzice), probabil fiindu-i frica de o respingere/impacare cu fostul, fiind bun cunoscator, din cite inteleg, al naturii feminine;
3. fie, varianta cea mai rea, are o problema psihologica (El o ia in brate, se apropie sa o sarute, apoi se retrage temator).
Adevarul poate fi undeva la mijloc (ca intotdeauna). Cam atit m-a dus mintea.
Situatia ta este tulburatoare si din nefericire rezolvarea nu vine de la comentarii sau site-uri, ci de la EL.
Neaparat unul dintre ei trebuie sa renunte la locul de munca si sa-si caute in alta parte. Ce e mult e PREA MULT! Te iubesc, dar nu stiu sigur… asta n-am inteles-o niciodata. Pe romaneste… lui ii place cum se trage ea si vrea doar asta de la ea.
cby: da, stilul meu nu`i chiar ala de mai sus. am scris mai sictirita ca mi s`a parut destul de aberanta toata problema lor. eu una nu vad unde e problema ci cred ca si`o creaza singuri.
Am ajuns aici si am citit povestea asta absolut intamplator. Am parcurs cateva randuri si am vrut sa trec mai departe, nefiind genul de poveste care sa ma „prinda”. M-au surprins, totusi, cateva amanunte din descrierea situatiei si a stilului LUI de a se comporta, atat de binecunoscute mie, incat am citit povestea pana la capat, iar „coincidentele” au continuat sa apara pe masura parcurgerii ei. Tocmai de aceea tind sa cred ca si cunosc persoanele implicate sau, cel putin, pe una dintre ele. Sau poate ca este doar o mare coincidenta.
Cu toate astea, protagonista povestii ar putea lua in calcul cateva lucruri. Cred ca EL nu mai este un pustan de 20-25 de ani (categorie in care cred ca se incadreaza EA), ci un barbat cu foarte multa experienta, care nu degeaba, asa „dulce si binevoitor” cum este, si-a capatat o „reputatie de Don Juan”. Nu contest sentimentele pe care EL sustine ca le are fata de EA, dar sunt convinsa ca, fix in acelasi timp, si alte femei sunt framantate de aceleasi ganduri si de o situatie complicata, creata de acelasi EL. Si cand spun asta nu ma refer la ex-a, cu care spune ca s-a impacat, ci la alte femei. Probabil ca asta si este marele lui secret, ala care ii da convingerea ca Ea nu va fi niciodata fericita langa EL. Pentru ca EL stie foarte bine ca nu va putea fi niciodata barbatul unei singure femei, chiar daca nutreste sentimente cat se poate de sincere si de puternice fata de ea, si din pacate nu va putea fi nici macar barbatul a numai doua femei in acelasi timp…
Pentru cei carcotasi: nu sunt o cititoare a cartilor scrise de Sandra Brown si nici a altor romane de gen. Din pacate este o situatie cat se poate de reala (la fel ca si povestea de mai sus), pe care o traiesc zilele acestea…
Blue, sa inteleg ca EL a facut parte si din viata ta? Oare si tu traiesti aceleasi framantari, tot din cauza LUI? Daca da, mi-ar placea sa ne cunoastem, macar virtual…sa vorbim…poate ne-ar face bine. Dar in particular. Daca te tenteaza, cere id-ul meu Denisei. Pup
Pentru cei care au criticat povestea si au considerat ca sunt prea multe lacrimi pt nimik, ma bucur ca nu ati suferit niciodata din dragoste…cel putin asta am inteles eu din commurile voastre. cby multumesc pt cuvintele frumoase,,, o seara buna tuturor
Puff, spune-ne care-i finalul povestii tale de dragoste! E o poveste cu happy end sau nu? Iubitul tau si-a clarificat sentimentele? S-a convins ca merita sa lupte pentru a fi impreuna cu cea pe care o iubeste asa cum n-a iubit pe nimeni, niciodata? Ar fi pacat sa se termine asa trist o iubire care incepuse atat de frumos.
El- experimentat, dar totusi ezita si din balta face slalom in putz. Ea- visatoare, idealista si poate la inceput de ‘experimentat’ intr-ale mancarimii numite viata. Niciunul nu-i mai breaz, nici el, ala de le stie aparent pe toate, nici ea care asteapta si spera la verzi si proaspete. (sa nu fie uscate) Sfat? Pleaca (tu, adica ea) din firma, alt job, alta perspectiva, alte trairi. Poate ca el, in iscusinta intelepciunii ce zici c-o poseda, va abandona nefiind atat de aproape de ea zilnic, tipa va uita si uite asa, putem poseda un semi-happy-end.
Povestea inca nu s-a terminat….continua…eu inca am rabdare si il astept pe el. Pentru ca EL e viata mea, pentru ca EL e omul pe care il iubesc mai mult decxat orice, pentru ca EL mi-a spus din nou ca ma iubeste. Pentru ca simt ca suntem facuti unul pentru altul si poate pretul fericirii in doi e suferinta de-acum… Si pentru curiosi: nu e unul si acelasi tip de care vorbea Blue, so… Va tin la curent.
Gata am depasit momentul!
Puff, ma bucur pentru tine si te admir pentru ca ai puterea sa lupti pentru iubirea ta! Asteptam si alte vesti… numai de bine.
:) Comentariul de la 6.06 e scris de EL !!! I-am povestit la un moment dat despre faptul ca am postat pe net povestea noastra. Ieri, cand din pacate relatia noastra nu se afla in cel mai bun moment, s-a aratat interesat sa citeasca povestea. I-am dat link, nu inainte de a raspunde eu (vezi com-ul de la 5.45) Si-acu, in toiul noptii, stau ca proasta singura acasa si plang de fericire, pentru ca el a decis: „gata am depasit momentul”. Si imi vine sa urlu ca nu am verificat mai devreme, ca sa il pot suna, sa ii multumesc ca exista in viata mea si sa ii reamintesc ca de fapt viata mea toata e el. Te iubesc, puff ! Va multumesc voua tuturor si promit ca va tin la curent. Si pentru solidaritatea dovedita, va marturisesc un mare secret: povestea noastra va face subiectul unei carti la care lucrez (chiar si in acest moment, motiv pentru care sunt acum in fata calculatorului). Si daca Denisa va fi de acord, cartea va fi postata pe blogul ei. Pupici la toata lumea de la cea mai fericita femeie din lume .