Întoarcerea jocurilor de societate

Îmi place să cred că asistăm la o revenire [la modă] a jocurilor de societate pe care le ştim din copilărie. Monopoly, Remi / Rummy, Kanastă, Whist, Şeptică americană, Macao, Jenga / Turnul instabil, Scrabble… aşa-i că măcar una dintre denumirile înşirate aici vă sună cunoscut?

Eu am crescut cu remi şi kanastă, pe care le jucam cu bunicii, cu naşii şi verişoarele mele, cu părinţii atunci când ieşeam la iarbă verde. Bunicul meu mergea zilnic la un fel de club al pensionarilor unde juca remi, iar când îi veneau copiii în vizită mai juca nişte ore bune de kanastă. Nu ştiu de ce scriu cuvântul ăsta cu „k”, Internetul zice că ar fi cu „c”, dar în memoria mea vizuală mea s-a întipărit cu „k” şi numai aşa mi se pare corect să-l scriu.

În casa naşilor mei se juca în fiecare seară câte ceva şi singurele dispute erau legate de „ce jucăm în seara asta” sau de cuvintele pe care vară-mea le mai inventa ori „forţa” ca să câştige la Scrabble. După ce s-a îmbolnăvit naşul, vară-mea a plecat în America şi jocurile au încetat. Setul nostru de remi a fost tras pe linie moartă şi abia de curând am reînceput să jucăm cărţi, Monopoly Millionaire, turnuleţ şi remi.

Pofta ne-a deschis-o mereu vesela familie Gaben, când am fost la Baia Mare să petrecem revelionul. Ce să şi faci? Mănânci, bei, mesteci Orbit, dar cumva trebuia umplut timpul dintre mâncat şi băut, shoppingul şi/sau vizitat oraşul le-am lăsat pe altă dată, că era totul închis şi frig, aşa că am jucat Monopoly până când ne-am săturat să ne tot bată Gaben şi apoi am trecut la turnul instabil. Eu, una, n-aş mai fi mers nici la cheful de revelion din birt, dacă m-ar fi întrebat cineva. Aş fi jucat întruna!

Aşa că odată întorşi acasă, Sebi mi-a cumpărat turnuleţ din Real şi… l-am cam abandonat, că nu a vrut nimeni să [se] joace cu mine. Am tot căutat Molopoly clasic şi până la urmă a primit Sebi varianta Millionaire, care are marele avantaj că se termină repede – câştigă cine adună primul un milion de „dolari”.

Din fericire, iarna asta ne-am găsit nişte prieteni la fel de avizi de jocuri ca şi mine şi a făcut Sebi cumva şi ne-a convins pe toţi că-i cel mai bine să jucăm remi; aşa că ori de câte ori avem ocazia, jucăm remi. Dar asta nu mă opreşte să-mi doresc în continuare să mă trezesc într-o bună zi suficient de devreme încât să ajung la librăria unde mi-a spus cineva că s-ar găsi Scrabble! Scrabble nu am avut niciodată şi e printre jocurile mele preferate.

Şi când te gândeşti că înainte de 1989, jocurile de societate erau cam singurele posibilităţi de distracţie pe care le aveam… Tot e bine că nu ne rezumăm numai la jocuri online.

Voi ce vă jucaţi iarna, când nu-i altceva de făcut sau chiar dacă-i altceva de făcut, preferaţi să vă întâlniţi cu prietenii la un… ce? :) Sunt curioasă dacă mai există şi alte persoane care, la fel ca mine, se grăbesc acasă de la serviciu ca să joace un remi sau aşteaptă cu nerăbdare întâlnirea cu prietenii de familie pentru un scrabble sau un dărâmat de turnuleţ.