Iohannis preşedinte. E bine!

În urmă cu câteva zile, nu eram foarte convinsă că luna decembrie avea să mă „prindă” în ţară. Acum, sunt sigură că voi fi aici cel puţin încă vreo câţiva ani. Mărturisesc că am sperat că Iohannis va fi preşedintele României, dar nu credeam că va fi aşa.

Nu când am văzut că bieţii români din diaspora stăteau la cozi kilometrice ca să voteze. Nu când am văzut pe Facebook zeci de sesizări, o grămadă de maşini care duceau turiştii electorali prin diferite sate din Olt. Sper că toţi oltenii care şi-au vândut voturile pe 50 de lei vor fi nevoiţi să muncească ore multe şi grele pentru aceiaşi bani, de-acum încolo.

– Dar de ce ies oamenii abia acum în stradă?, mă întreba o prietenă. De ce acum şi de ce după un program bine stabilit? 

Tineri din mai multe oraşe ale ţării au ieşit în stradă – iniţial ca să-şi arate susţinerea faţă de românii din diaspora, apoi ca să se bucure pentru noul preşedinte al României. Sincer, pe mine m-au emoţionat până la lacrimi nişte pancarte pe care scria „DIASPORA – ŞI NOI SUNTEM ALĂTURI DE VOI”. În sfârşit, românii au ieşit nu doar la vot, ci şi în stradă pentru preşedintele lor. Dacă am fi la fel de uniţi şi cu alte ocazii, nu doar o dată la cinci ani, ce bine ar fi!

Românii nu au ieşit până acum în stradă pentru că nu au avut pentru cine. Să protestezi pentru cine, pentru Blaga? Pentru Ludovic Orban? Pentru Relu Fenechiu? Până la Klaus Iohannis, nu am mai avut nici un „tătuc”, nici o figură autoritară care să merite efortul. Klaus este impozant, este serios şi mai ales este nepătat.

Cineva i-a sfătuit bine pe cei de la ACL să-şi aleagă o faţă curată, un om fără pată care să-i reprezinte. Şi l-au ales pe Klaus Iohannis, un om cu care românii tineri se pot identifica, pe care ar putea să îl vrea drept lider, în detrimentul unora ca Victor Ponta sau Liviu Dragnea.

De-aia se iese abia acum în stradă, pentru că până acum ne-a lipsit un lider şi nici unul dintre noi nu se identifica cu [ei, am scăpat o cacofonie, şi?] liderul PSD.

Dacă Iohannis nu ar fi câştigat alegerile, aş fi dat vina pe PDL-işti, care l-au plimbat în turneu prin ţară şi l-au lăsat să urce pe scenă pe acordurile „imnului” PDL, ăla cu vântul bate, apa trece, pietrele rămân / e şi grea, e şi frumoasă viaţa de român. Păi ori suntem ACL-işti, ori suntem PDL-işti, ce facem aici? Asta a fost o greşeală a celor de la PDL, că au continuat să-l prezinte drept omul lor, deşi el trebuia să fie candidatul curat, proaspăt, nepătat al ACL, nu al „PNL-PDL/aceeaşi mizerie”…

Dar până la urmă, a fost bine. E bine. Avem un preşedinte cu care ne putem mândri şi dincolo de graniţele ţării, pe care nu-l ascultăm ca să vedem ce minciună mai coace, ce atac – şi la adresa cui – a mai născocit etc.

Cititoarei care mi-a urat „drum bun” îi doresc să aibă cinci sau chiar 10 ani mai buni decât ultimii 10 şi o anunţ că e OK pentru ea să rămână în ţară. Pentru mine nu ar fi fost în regulă să împart ţara cu nişte oameni care şi l-ar fi dorit pe Victor Ponta preşedinte, poate pentru ea – şi pentru alţii ca ea – cred că va fi OK să trăiască într-o ţară condusă de un lider cu adevărat european, nu de unul care i-a lăudat pe liderii partidului comunist chinez pentru felul în care au dus ţara pe cele mai înalte culmi…

Televiziunile s-au grăbit să pună titluri care mai de care mai hilare. Am reţinut de la Realitatea TV că Iohannis a făcut baie de mulţime în Piaţa Universităţii din Bucureşti, unde erau adunaţi tinerii grămadă. Nu a făcut baie de mulţime, a făcut un duş de mulţime şi nici măcar nu s-a clătit prea mult, că nu e genul, if you know what I mean. Băile de mulţime erau apanajul lui Băsescu şi ar fi fost cu siguranţă preferatele lui Ponta, Klaus Iohannis s-a dus acolo doar la îndemnul celor care l-au sfătuit pe toată durata campaniei electorale, sunt sigură de asta!

Oamenii din piaţă strigau: „Antena trei / nişte derbedei”, la Antena trei nu se prea auzeau scandările din piaţă, ci mai degrabă cei DOISPREZECE invitaţi din studio, care se călăreau unii pe alţii în încercarea de a pupa fundul voiculescian, ca de obicei. Ba, Mirci a şi zis la un moment dat că a plătit prea mult ultimii zece ani, neputând concepe că românii sunt altfel decât le-a predicat el la emisiunea lui tristă. Iată că oamenii pot fi şi altfel. L-a distrus faptul că bunul lui kamarad camarad Dan Voiculescu. Of, tristule, v-aţi combinat la cartelă şi el te-a abandonat? Măcar ceasul ţi l-a dat înapoi înainte să plece?

„Este un moment care mă va transforma, al doilea în câteva luni, când a intrat la închisoare camaradul meu, Dan Voiculescu. Eu nu mai am cum să fiu la fel, zece ani mi se pare o viaţă de om. Zic că e suficient”.

La Antena 3, la ora 21, ora când televiziunile aveau voie să difuzeze informaţii despre exit-poll-uri, Victor Ponta câştigase alegerile. Mai precaut decât predecesorul său în pierderea alegerilor, Ponta nu a apărut la TV, l-a trimis pe tătucul Dragnea să declare că o să fie bine. O jumătate de oră mai târziu, a apărut şi el, declarându-se învins şi felicitându-l pe Iohannis. Poporul are întotdeauna dreptate, a zis Ponta.

Da, dar poporul ar fi vrut să-l voteze şi mai abitir pe Iohannis, nu doar în măsura în care i-aţi permis voi, în secţiile puţine şi înghesuite din străinătate. Ar fi vrut, dar n-a avut unde, important e că i-ai dat tu dreptate.

Tot respectul pentru românii din diasporă, care au stat toată ziua de duminică în picioare, la cozi interminabile, în speranţa că vor apuca să voteze ca să ne fie nouă mai bine. Atenţie, ei sunt deja angajaţi prin ţările străine în care locuiesc, ar fi putut să zică: „Românii? Să fie sănătoşi, ce treabă mai avem noi cu ei?!”. Dar nu au zis asta. Au preferat să ne scoată, încă o dată, din rahat, să ne arate calea cea dreaptă.

– Noi am văzut deja democraţia, ştim ce înseamnă civilizaţie şi vrem asta şi pentru voi, mi-a spus vară-mea din America. Cea mai apropiată secţie de votare era situată la 350 de kilometri de ea, ca să nu mai zic de românii din Suedia, care au închiriat un autocar şi s-au dus în Danemarca, să voteze, că în Goteborg n-au avut unde.

Şi poveşti sunt cu miile, cam una pentru fiecare om din diaspora care a stat la coadă ca să voteze sau care a stat la coadă şi nici măcar nu a apucat să voteze.

În numele copiilor voştri, le mulţumesc tuturor celor care s-au sacrificat ca să ne fie nouă mai bine. RESPECT, oameni buni! Duminică aţi dovedit că sunteţi mai ROMÂNI decât mulţi dintre noi, mai ales decât cei care au preferat să nu iasă la vot, pentru că… motive. Era frig afară sau era prea cald afară sau „ce treabă am eu cu preşedintele?”.

Să ne fie de bine şi să sperăm că atât oamenii lui, cât şi cei din PSD îl vor lăsa pe Klaus Iohannis să ne ducă pe drumul cel bun.

Tatiana Neamţu spunea că acum, că a câştigat Iohannis, va trebui să muncim cu adevărat. Eu mă ofer să muncesc cinci ore pe săptămână, fără remuneraţie, pentru ţara mea, dacă o facem cu toţii. Dacă trebuie să facem muncă voluntară, o facem, că pentru noi o facem. Japonezii au cerut mai multe ore de muncă şi o duc destul de bine, eu mă ofer să muncesc cinci ore pe săptămână pentru ţara mea, ca să ne fie tuturor mai bine.