Discutam ieri cu o colegă din presă despre jurnaliştii muncitorii la gazetă care nu refuză nici o atenţie – fie ea mică sau mai măricică – pe oriunde merg. Şi mi-a povestit că unii presari nu doar că nu refuză, dar iau tot ce li se oferă şi ce mai rămâne de la alţii. „Apoi, oamenii ne tratează la fel”, zicea colega, al cărei nume nu îl public, pentru că nu i-am cerut acordul.
Colega mea este nemulţumită că-i băgată în aceeaşi oală cu ziarişti care, pe la toate sindrofiile, conferinţele de presă ori evenimentele la care sunt invitaţi, „mâncă de rup pământul, le curge unsoarea pe bărbii, dar se dau cei mai mari ziarişti în viaţă”. Cei care organizează evenimente la care este invitată presa observă, bagă la cap, iar apoi îi aşteaptă pe toţi jurnaliştii cu plasele pline de una-alta, „că aşa se dă la presă, nu”?
Un domn dintr-o urbe măricică a fost chiar contrariat că ziarista asta cu coloană vertebrală nu a vrut să primească plăsuţa, ba chiar a sunat la şefii ei, să vadă care-i problema de l-a refuzat aşa. „Dar toţi au luat, ea e singura care a refuzat plasa!”, a fost argumentul domnului, atunci când i s-a dat de înţeles că a greşit „destinatarul”.
Problema ziariştilor fripturişti nu e una nouă, s-a mai discutat pe bloguri despre ei şi ştie toată lumea că există. Totuşi, în momentul în care reprezentanţii unor instituţii pregătesc plase în care sunt puse inclusiv conserve de peşte pentru toţi ziariştii prezenţi la un eveniment, cred că presa locală [cel puţin cea hunedoreană] are o problemă. Nu toţi ziariştii sunt aşa, nu toţi aşteaptă „atenţii” de la organizatorii de evenimente, pentru unii dintre ei, mapa de presă cu informaţiile necesare redactării unui material – şi un număr de telefon al unei persoane care poate fi contactată ulterior, pentru lămuriri suplimentare – este suficientă. Nu-i mai aşteptaţi pe toţi cu plasa, pentru că nu sunt toţi fripturişti!
ba da denisuca, in romania toti sunt fripturisti . exceptie o fac doar cei care sunt mici sau la inceput.
Ba nu, Bazil, nu sunt toţi fripturişti. Eu cunosc cel puţin trei care nu iau nimic. Tu poate ai avut ghinionul să dai numai peste fripturişti.
Nu stiam ca am ajuns in halul asta, la stadiul in care miselurile sunt considerate normale, apoi cand cineva da dovada de coloana vertebrala, cum zici tu, sa fie privit cu 4 ochi.
later edit, poti sa stergi comentul meu , ca nu e etic
Păcat că o chestie de normalitate a ajuns să fie considerată anormală.
A intrat si jurnalismul în normalitate, în cea specific româneascã, desigur. Dacã shpaga a devenit regulã la doctor, la profesor, la politist, la judector, la functionarul de la ghiseu, la… peste tot, de ce ar fi ocolit un domeniu atât de influent precum presa?
Denisa are dreptate când spune cã nu toti ziaristii sunt fripturisti, dar cei cu coloanã vertebralã devin din ce în ce mai putini (iatã, de pildã, doar trei – patru în mediul Denisei), asa încât acestia tind sã devinã, pe zi ce trece, exceptia care confirmã regula.
Am lucrat destul in presa ca sa stiu ca nu exista jurnalisti verticali. Nu te supara, opinia mea. POate o fi doar pe plan local? Cine stie, insa stiu ca opiniile jurnalistului sunt un drac, ce apare pe hartie/tv/radio este alt drac. Am vazut ziare intoarse de la tipografie in miez de noapte, doar ca sa fie inserata cate o pagina de publicitate in locul unui articol negativ, de o suta de ori. Am vazut jurnalisti care au scris materiale negative si care au primit un telefon, doar ca sa le schimbe punctul de vedere tot de o suta de ori. Am iesit din presa, nu la modul placut, tocmai pentru ca am coloana vertebrala dreapta si am fost dat in judecata de persoanele pe care le-am luat in discutie, tot de 100 de ori. Probabil ca ti-ai dat seama si tu ca, daca vrei sa fii vertical, trebuie sa fii separat de orice!
La Cluj, cei de la APPC ( asociatia profesionistilor din presa) au formulat un ghid de practici si relationare PR- jurnalist. S-a stabilit chiar si o suma maxima pentru o ” atentie”. Poate faceti si voi:) Se lamuresc asa multe baiuri:)
TVdece, cum aş putea pune mâna pe ghidul ăla?
Luni la Cluj, tocmai il ducem la groapa pe Sandu Campean, unul care a avut coloana vertebrala si caruia nu i-a curs grasimea pe barba la sindrofii. Alaturi de el, la Deva la inceputurile lui 90 s-au format si alti jurnalisti care si acum stau la fel de drept in fata propriei lor constiinte si le cade greu sa fie judecati alaturi de alti netrebnici pentru care manjitul in presa este un mod de viatza. Deci Bazil si Neamtu oricine s-ar ascunde sub pseudonimele voastre, fiti buni si nu jigniti memoria lui Sandu si nici 20 de ani jertfiti pe altarul presei oneste a unora, ce-i drept putini la numar. Despre mine, da, recunosc, nu am coloana vertebrala. Atata doar ca eu am dat nu am luat.
Denisuco, poate ar fi fain sa facem un top al cacanarilor din presa hunedoreana. Ce zici? Te bagi? Eu l-as pune primul pe pitorescul personaj de la Hatzeg, imi scapa numele lui acum, da o sa mi-l amintesc.
Nunule, io mă bag în sensul că public topul, apoi putem face şi „poll”, să voteze lumea. :D De propus nu pot propune pentru că eu merg la o conferinţă de presă pe an, dacă nu mai rar.
Şi-aşa de când cu Chioru’, m-ar linşa toţi. :D
@nunu: departe de mine intentia de a jigni jurnalistii. Daca asta s-a inteles din comentariul meu, imi cer scuze, nu m-am exprimat destul de clar. Am punctat doar ca se fac astfel de magarioare, nicidecum ca TOTI jurnalistii sunt fripturisti.
Desi ai subliniat ca nu toti sunt fripturisti, din articol se intelege exact opusul. sunt curios despre cine este vorba. Vreau niste nume, altfel este usor sa jignesti oamenii, sa generalizezi.