Când eram mică, credeam că oamenii mari au toate răspunsurile. A trebuit să ajung și eu om mare ca să îmi dau seama că nu e deloc așa. Că maturitatea (aș vrea să avem un echivalent mai potrivit pentru englezescul adulthood, mi se pare că „maturitate” este prea serios și nu se referă strict la vârstă) e de-abia un deziderat pentru mulți dintre oamenii „mari”.
Odată cu vârsta dobândim oțâră de nițică experiență, ne obișnuim cu o anumită rutină (trezitul de dimineață, mersul la serviciu, unul-două concedii pe an…), adunăm niște experiență, dar nu se poate spune neapărat că suntem mai înțelepți, pentru simplul fapt că au trecut anii peste noi și am reușit să rămânem în viață.
Când eram mică, aveam impresia că părinții mei sunt niște bătrâni. Când eram adolescentă, aveam certitudinea că ei sunt niște expirați care nu au cum să țină pasul cu vremurile și că era normal să nu mă înțeleagă, din moment ce între noi erau 19, respectiv 25 de ani! Astăzi îmi dau seama că la 35 de ani ești foarte departe de a deține toate răspunsurile. Că am vârsta la care mama avea o fată de 16 ani și că aș fi total depășită de situație dacă aș fi mama unei adolescente așa cum am fost eu. Poate că ai mei erau mai rezervați, mai cu capul pe umeri, dar de fapt tot niște copii tineri erau și nu, nu le știau pe toate.
Ca să te lămurești că mulți dintre adulți habar n-au pe ce lume trăiesc, este suficient să îți aloci o oră pe zi în care să îi observi, în special în zonele aglomerate. Recomand mijloacele de transport în comun, piața, supermarket-urile. Observă-i timp de câteva zeci de minute și vei înțelege că foarte puțini adulți (sau seniori) dețin toate răspunsurile.
Se dă: babă (nu băbuță, băbuțele sunt simpatice) care se rujează cu rujuri stridente. Roșu sau roz, la 70+? Care să fie explicația? E clar că nu merge la agățat, nu la 7 jumate dimineața.
Concluzia: Când era ea tânără, să te dai cu ruj pe buze însemna să te dai cu roșu pe buze, eventual și pe pomeți, ca să nu fii ștearsă. De ce și-ar da cu o nuanță neutră? Ce rost are să acoperi buzele cu o culoare apropiată de nuanța lor? Dacă tot dai cu ruj, să fie roșu sau roz! Unei bunicuțe de 70+ nu are nimeni curajul să-i spună că arată ridicol așa. Și dacă tot ești o doamnă, nu ca alte țărănci, îți vopsești și părul (musai în roșu! MUSAI!) și-ți dai și unghiile cu ojă. Și nu pleci de-acasă fără cele cinci inele de aur, trei pe o mână, două pe alta.
Se dă: doamnă la 50+ de ani, îmbrăcată elegant, pe tocuri, având în mână o plasă plină de pâine proaspătă. Ce face doamna cu atâta pâine? Oare știe că nu e sănătoasă? Oare câți oameni hrănește cu pâinea aia? O avea copii? Mulți?
Concluzia: Judecând după aerul de superioritate pe care-l are, doamna este genul atotștiutoare. Nu renunță la pâine pentru că toată viața ei a mâncat cu pâine și cum vine aia… să renunți complet la pâine? Dar trebuie să mănânci cu pâine! Este genul care merge la biserică duminica, face zilnic de mâncare și nu schimbă niciodată rețetele, pentru că sunt lucruri care așa se fac. Nu înțelege nevoia de schimbare, când lucrurile merg bine așa cum au mers dintotdeauna.
Se dă: femeie credincioasă, în autobuz. Autobuzul este plin și șoferul mai pune frâne bruște, pentru că e plin de tâmpiți în trafic. Doamna se ține de o bară cu mâna dreaptă, ăla e singurul ei sprijin. Trecem pe lângă o biserică, doamna ia mâna dreaptă de pe bară ca să își facă cruce. De trei ori. Șoferul pune frână, doamna e cât pe ce să cadă.
Concluzie: Dacă ești un adult credincios, nu ești, implicit, și foarte deștept. Cele două se pot exclude una pe alta.
Sunt multe, multe alte exemple. Cu cât petrec mai mult timp printre oameni (în special oameni în vârstă), cu atât îmi devine mai clar că bătrânii nu sunt toți înțelepți, majoritatea au doar avantajul rutinei, a lucrurilor făcute după un tipar, ceea ce i-a ținut în viață fără să fie nevoie să își bată capul prea mult.
Adulthood is a Myth este chiar titlul unui volum care reunește comicsurile benzile desenate ale lui Sarah Andresen, o carte pe care o găsiți pe elefant.ro, dacă dați click pe link-ul de pe titlu.
Cred ca maturitatea se obtine prin greseli si invatand din ele (sau mai vezi greselile altora si inveti si din ele).
Si da, nu tine cont de varsta. Trei oameni cu aceeasi varsta, pot avea experiente diferite de viata si un grad de maturitate diferit.
Asta am observat-o si eu, cu oamenii in varsta care habar nu au despre viata si nici nu vor sa admita ca gresesc, sau sa invete din greseli. Si daca te uiti in jur si vezi cum arata tara asta si cum arata oamenii, nu e greu de observat ca s-a ajuns aici din cauza deciziilor proaste, luate in viata, din care nu s-a invatat nimic.
cred ca esti adult cand atingi anumite nivele de responsabilitate si autocontrol in relatia cu tine si cu ceilalti. nu deranjezi si nici nu te ofenzezi/comentezi usor si inutil. nu starnesti panica. nu faci glume deplasate cu oameni care nu te cunosc destul de bine. esti sigur pe tine si pe actiunile tale. te prezinti in fata celorlalti cu profesionalism si siguranta. inspiri incredere. fizic, esti pedant si ingrijit, mirosi bine (sau deloc) si ai hainele curate si potrivite cu evenimentul si momentul zilei. iti asumi greselile, le recunosti si le corectezi, nu dai vina pe altul.
am niste norme destul de militare dar m`am saturat de capre zambitoare si oameni care nu au cuvant.
In vremurile astea, a fi matur inseamna lux. Sa fiu matur, ar insemna sa renunt la toata rutina pe care mi-am creat-o in viata asta obosita (rutina asta ma ajuta sa imi termin treaba la timp). Unii oameni nu isi mai permit sa devina ”maturi”, pentru ca s-au obisnuiti sa fie vazuti doar ca oameni ”mari”.
„Se dă: doamnă la 50+ de ani, îmbrăcată elegant, pe tocuri, având în mână o plasă plină de pâine proaspătă. Ce face doamna cu atâta pâine?”
Nu comentez de celelalte exemple insa aici iti pot da chiar mai multe exemple cu ce ar putea sa faca o doamna mai in varsta cu o plasa plina cu paine. In unele cazuri, babutele se duc la cimitir la mormintele sotilor sau rudelor si conform traditiei impamantenite trebuie sa imparta de pomana acolo (ingrijitorilor, paznicilor etc.). Si un alt exemplu: au animale la tara si le hranesc cu paine ca este mai ieftin. :)
Vorbesc doar de cazuri cunoscute.
Maturitatea este un concept foarte relativ si foarte dificil de explicat.
Maturitatea nu vine odata cu varsta…
Pentru mine, maturitatea inseamna tarie de caracter, nervi de fier, ambitie, calm, etc.