Citeam undeva – probabil că în DoR – despre cum oraşul ar trebui să fie al nostru, al tuturor. Spaţiile publice să nu fie doar locuri prin care trecem, ci locuri pe care să le simţim ca fiind ale noastre. Bineînţeles, era vorba despre Bucureşti, dar ideea se poate aplica în orice oraş.
Mi-ar plăcea să existe în oraşul meu locuri în care să mă pot relaxa, să pot citi o carte fără să atrag privirile, să pot face jogging, să pot sta pe iarbă aşa cum se stă în Central Park din New York. În Hunedoara există vreo două parcuri, nu foarte mari, dar de primăvara până toamna acestea sunt ocupate în întregime de mame cu copii mici şi ici, colo de pensionari. Tinerii sunt oricum pe la terase, pe scaune mai mult sau mai puţin comode, cu sucurile sau berile în faţă.
Duminică, de exemplu, mi-am pus un pat pliant în balcon şi-am stat acolo timp de două ore, citind. E mai bine decât să fi stat în bucătărie, cu laptopul în faţă, dar parcă aş fi preferat să stau pe iarbă, într-un parc. Ghinion, n-am unde.
Urmăresc pe Facebook contul Vienna Tourist Board, de care cineva chiar se ocupă. Se postează fotografii, informaţii utile pentru turişti despre evenimentele curente sau viitoare.
Viena ţine la turiştii care-o vizitează în tot timpul anului. Noi dăm milioane de euro pe-o frunză, în timp ce litoralul românesc şi-o fură în fiecare an de la cel bulgăresc. Şi dacă pe Internet nu ne prezentăm prea bine [chiar vă rog, dacă vreţi să mă contraziceţi, s-o faceţi cu link-uri în comentarii], cum sperăm să atragem turiştii în România?
Facebook e o unealtă foarte la îndemână şi gratuită. Ar trebui să existe un birou de promovare care să-l umple de poze şi informaţii pentru turişti. În timpul ăsta, contul „Tourism Romania” este unul personal şi „Lives in Iasi, Romania”, „Romania Tourism” are ca website un link de referrer către neobux, iar „Turism Romania” „studied at ASE BUCURESTI”. Vă urez succes în a găsi pe Facebook un cont oficial!
Revenind la Vienna Tourism Board, în urmă cu câteva săptămâni au postat un album foto cu „Enzos”. Aşa se numesc băncile colorate, din plastic, care sunt amplasate în MuseumsQuartier, adică în zona în care se găsesc cele mai importante muzee vieneze.
Refuz să cred că-i atât de greu să facem rost de nişte băncuţe din plastic pe care să le aşezăm în centrele oraşelor din România. Nu-i o idee originală, dar e atât de frumos pusă în practică la alţii încât nu pot să nu-mi doresc s-o văd aplicată şi la noi!
Avem Chimica Orăştie, care făcea o groază de chestii din plastic, de la pungi, castroane şi lighene la mesele şi scaunele [foto] pe care le găseaţi la orice terasă ieftină şi pe care le vedem acum pe la birturile din sat. Ce s-a întâmplat cu Chimica? Face piese pentru producătorii de biciclete. Şi, probabil, alte minuni pentru alte fabrici din alte ţări. Hai să ajutăm cu adevărat industria românească şi să facem băncuţe din plastic pentru turişti şi locanici! Da’ mă aude cineva?
cam asta-i diferenta dintre noi si ceilalti. cand am fost in viena am stat si eu pe caramizile alea de plastic. foarte misto este ideea. la noi cu alta ocazie.
Orasul a fost dintotdeuna al nostru dar unii cetateni nu stiu sa il pastreze si nu se gandesc ca acele lucruri stricate de ei sunt platite tot din banii lor. Daca le-ar pastra le-ar avea. Eu spun ca primariile se mai ocupa un pic si de oras pe langa partea cu furatul dar daca romanii sunt niste scuipaciosi de floarea soarelui si strica…
Un prim pas in privinta parcurilor ar fi ca turistii si localnicii sa poata sta pe iarba verde fara sa fie amendati. ;)
Sunt crescut în această cultură în care statul pe iarbă în centrul orașului este de neimaginat. Într-o zi chiar m-am dus să verific starea de sănătate a unui nene care se odihnea într-un mic spațiu verde pe Magheru… era germanic, nu pățise nimic. :)
Raspuns la intrebarea din titlu: Niciodata,never,ever…
Revolutia nu a schimbat decat conducatorul cu conducatorii!
Sa vezi ce frumos e in Londra! Exact asa cum iti doresti tu.
Uite, în Târgu Mureș chiar există o zonă de agrement unde poți sta pe iarbă, lângă niște ștranduri destul de curățele. Doar că taxa de intrare e cam pipărată și zgomotul care vine din difuzoare sau de la terasele din jur nu-ți prea permit să citești în liniște ceva.