Nu am căutat neapărat să fie așa, dar de când mă știu, de Paște (și de Crăciun, de multe ori) am stat acasă, în familie.
Nici anul ăsta nu a fost altfel. Mi se pare aiurea să fiu plecată și să plătesc altora pentru cazare si masă când acasă se pregătesc cinșpe mii de feluri de mâncare. Și dacă nu se pregătesc atâtea, tot găsești o ciorbă de burtă, niște sarmale și o salată de boeuf. Plus prăjituri. Nu știu cum sunt mamele voastre, dar mama mea și atunci când zice că nu face nimic, tot face vreo două – trei feluri de mâncare! Să fie… și ce bine au prins sarmalele ei duminică!
Sunt mândră că am reușit să nu mă porcesc de sărbători. Un picuț am exagerat cu eclerele cumpărate și cremeșul de casă, dar în rest, Paștele ăsta a fost despre familie și relaxare, nu despre somn și îmbuibare.
…și ce facem după mesele „îmbelșugate”?
Dar cum nu suntem toți la fel, e bine de știut că atunci când exagerăm cu mâncatul, există remediu naturale, ca de exemplu:
- capsulele Digestie ușoară și ceaiul Digestie ușoară de la Fares. Aceste produse stimulează secrețiile gastrice (sau, în termeni de specialitate, au o acțiune stomahică), combat balonarea (acțiune carminativă) – datorită aportului de plante naturale, iar aportul de enzime naturale favorizează digestia grăsimilor și proteinelor;
- tot de la Fares, comprimate Hepatocol și ceai Hepatocol – acestea ne protejează ficatul, uzina vie care metabolizează tot ce ingerăm;
- nu în ultimul rând, capsulele Farebil, soluția Farebil, capsulele Vezică biliară lentă, ceaiul Vezică Biliară – pentru buna funcționare a vezicii biliare, cu efect de stimulare a secreției și excreției bilei (sau, dacă doriți, coleretic – colagog), antispastic și dezinfectant pe căile biliare.
Produsele enumerate mai sus le găsiți pe site-ul Fares, de unde le puteți și comanda (după ce ați citit, în prealabil, ce face fiecare).
Chiar și fără excesele alimentare, sunt organisme care reacționează urât la orice mâncăruri un pic mai grase, indiferent de cantitate. Sau pot fi organe mai leneșe. Nu le faceți de rușine, dați-le o mână de ajutor!
Indigestie
Noi, de exemplu, aveam câteva probleme, una dintre ele fiind intoleranța la lactoză. Am crescut și mi-am trăit o bună parte din viața de adult crezând că efectele acestei intoleranțe sunt aleatorii, că dacă beau lapte e oarecum normal să am… problemele pe care le are orice intolerant la lactoză. Apoi am descoperit niște pastile de lactază care neutralizează lactoza (sau ceva de genul ăsta), anulând toate neplăcerile cauzate de produsele lactate, în special laptele și smântâna. Am identificat problema, am găsit soluția, o aplicăm de fiecare dată când este nevoie și suntem fericiți. Eu și genunchii mei sunt mult mai bine de când am descoperit colagenul hidrolizat. Îl iau în continuare și nu mai scârțâie, nu mai dor chiar așa, am rezolvat pe jumătate o problemă care mă enerva rău de tot.
Altfel, eu și anul ăsta am petrecut quality time în familie (ne-au lipsit soacra și cumnatul, dar compensăm în curând), am primit și vizita unei prietene dragi, doar vremea ne-a cam încurcat, că eu îmi luasem la mine pantaloni scurți și un singur hanorac, dar pantalonii nu i-am îmbrăcat deloc și hanoracul nu l-am dat jos. Csf csf, cu Busu nu te pui!
Cu copiii în concediu?
În altă ordine de idei, am prieteni care au copii și care procedează diferit, când vine vorba de plecat în concediu: unii nu concep concediul (sic!) fără copiii lor, în timp ce alții sunt fericiți că părinții lor (deci bunicii copiilor lor) trăiesc și sunt în pus, că să aibă grijă de copii până se întorc ei din concediu.
Când eram eu mică, părinții mei nu au mers în multe concedii, nu știu de ce, că doar și-ar fi permis. Dar țin minte un concediu la mare și alte deplasări prin țară. Pentru că am avut (și am) părinți tineri, întotdeauna am preferat compania lor decât pe a bunicilor. Sigur, e distractiv la bunici, dar parcă tot mai fain e cu părinții.
Sunt părinți care nu au făcut copii doar ca să aibă cine să le dea o cană cu apă la bătrânețe. Aceia au grijă de copiii lor, îi duc în concedii, le arată cum funcționează lumea. Și mai sunt cei care îi basculează la bunici de fiecare dată când pleacă undeva.
– Dar în ce calitate vorbești tu, Denisa, despre copii?
– În calitate de fost copil! 😊
Și dacă tot m-am pornit, mai am o problemă cu părinții și bunicii care sunt jenați de micuții din dotare și îi tratează ca pe niște accesorii de care nu pot să scape.
Am întâlnit, în perioada asta aglomerată, o mulțime de adulți care nu făceau altceva decât să îi dojenească și să strige la minorii din dotare:
- Nu pune mâna acolo!
- Nu te așeza aici!
- Nu mai plânge, că îți dau eu motiv sa plângi!
- Nu te mai legăna!
- Nu te cățăra acolo, că o să cazi!
- Nu atinge produsele astea!
- Taci, că acum noi vorbim!
- Nu mai striga!
- Nu te îndepărta de mine!
- Nu fugi, că o să cazi!
- Nu te așeza acolo, că te murdărești!
Copiii nu sunt ghiozdane pe care le pui pe un scaun și care stau acolo până când ai tu nevoie de ele. Mi-ar plăcea să înțeleagă asta părinții mai tineri, dacă pentru bunici este deja prea târziu!
Nu îi poți interzice unui copil plin de energie să se agite, să se cațere, să își julească genunchii ori să se murdărească, doar pentru că toate astea te incomodează pe tine! Copiii strigă, fac gălăgie, sar, se murdăresc și îți fac capul calendar de la întrebările pe care ți le adresează și „tâmpeniile” pe care ți le spun. E datoria ta să le arăți calea pe care s-o apuce în viață, nu să le închizi gura, că ai altceva de făcut! Eu deja fac alergie când aud mame care își șușuie copiii oriunde s-ar afla în public, dându-le de înțeles că încurcă prin simpla lor prezență. Acei copii cresc știind că trebuie să facă liniște, să plece capul, să nu se facă auziți…
Ca să închei într-o notă amuzantă, am avut ocazia să întâlnesc o familie cu trei copii, cu adevărat a handful pentru cei doi părinți. Știți ce ne-a întrebat tatăl?
„Nu vă e greu fără copii?” Adevărul este că nu ne e greu. 😊
Foto: Indigestie, Masă în familie, ambele de la Shutterstock. Foto cu mâncarea aia delicioasă e făcută de mine, la ai mei acasă. Au fost pe atât de bune pe cât de bine arătau.
Cele mai idioate intrebari care mi s-au pus pana acum: „dar voi cand va casatoriti?”, „dar voi cand faceti un copil?”. Ma enerveaza la maxim persoanele astea care n-au altceva ce sa discute decat astfel de subiecte…
Și după ce faci primul copil: pe când un frățior sau o surioară?
Da da! Sincer, eu ma cam abtin sa nu le vorbesc urat…dar nu stiu pana cand o sa mai fie asa. Consider ca daca esti o persoana importanta in viata mea, o sa afli oricum la momentul respectiv. Daca nu, n-o sa afli deloc…
@Denisa Bârgău:
Am raspuns si eu si chiar apasasem de 2 ori, din greseala si mi-a dat din aia cu „mesaj duplicat”…
Tre’ sa fie pe undeva prin spam :))))
Nu e în spam :(
Single: Pasti si Craciun cu familia, mai putin cand perioada de lucru peste hotare se suprapunea cu datele astea.
Married: nu mai lucrez dincolo de granita, sarbatorile pe rand: ba la ai mei, ba la socri. Anul trecut am facut Craciunul la ai mei, prin urmare de Pasti am fost la socri.
Copii: n-avem, ne dorim, dar nu se poate. Ne calca pe nervi dialogurile de genul: „Da’ voi nu faceti un copil?” Nu. „Da’ de ce?” #$@*!!@#$@???!!
Eu de Paste acasa, am invitati, am gatit si pregatit o masa fara sa fie cu probleme digestive dupa si fara sa zac o saptamana in bucatarie si 2 zile dupa in pat :). Dar daca m=ar invita cineva care face salata beuf, m=as duce si acum in prag de noapte :D.
Pentru digestie am iesit la plimbare cu tot cu musafiri.
Pt intoleranta la lactoza colegii mei nu consuma lactate. Cred ca nu se vand din astea in occident – o sa intreb o farmacista (amuzant, invitata la masa de Paste avui o farmacista).
Ba, eu sunt sigură că se vând în Occident!
Așa sunt eu în stare să mănânc salată de vinete (ori doar vinete coapte) până nu mai pot. Și nu le tolerez foarte bine, de multe ori am probleme după ce le mănânc, dar asta nu mă oprește. Vinete și ciocolată, these are my sins.
Se vede ca e diferenta mare intre cele 3 stari sociale (singur, casatorit, cu copii). Sincer cred ca indiferent de sarbatoare sau de starea sociala ar trebuii sa fii cu familia. Acuma fiecare defineste diferit ce inseamna familia. Pentru unii familia sunt prietenii, pentru altii prietenii raman prieteni si atat, sangele inseamna totul. Important e sa fi intr-o companie placuta alaturi de oameni care chiar te fac sa simti cu adevarat ca e sarbatoare!