Regrete – am avut câteva

Să ștergi greșelile trecutului cu un burete…

Cum bine zice melodia lui Frank Sinatra, am câteva regrete, dar până la urmă am făcut (și fac) lucrurile în felul meu. Și regretele oricum nu ajută la nimic. 

Am ajuns la concluzia asta după 30 de ani. Mi-am petrecut adolescența și o bună parte din anii tinereții gândindu-mă la „ce-ar fi fost dacă…”, analizând scenarii ipotetice și, desigur, regretând  unele alegeri făcute.

Puține activități sunt la fel de inutile. Ce rost are să regreți ceea ce nu poti schimba? Niciunul. De ce să îți faci sânge rău dacă fapta oricum este consumată?

Dacă m-aș putea întoarce în timp, poate că aș schimba unele lucruri minore; nu aș face, totuși, lucruri radical diferite. Viața mea este departe de a fi perfectă, dar orice schimbare în trecut ar schimba cursul vieții mele actuale și nu vreau asta.

• Nu aș mai râde de endocrinoloaga care mi-a zis, la 15 ani, că o să mă îngraș. Aș întreba-o mai degrabă ce să fac ca să nu mă îngraș.
• Nu aș mai suferi atât pentru că părul nu îmi stătea cum voiam eu. A fost nevoie de 20 și ceva de ani ca să ajungem la o înțelegere.
• Nu aș mai repeta greșelile părinților mei. Nu m-aș mai apuca de fumat…

Nu avem controlul absolut asupra vieții noastre. Putem da direcția, dar sunt evenimente care se întâmplă indiferent de voința noastră. Da, ar fi genial să putem controla fiecare aspect.

Există câteva filme care tratează subiectul intervenției asupra trecutului și/sau prezentului: In Time, The Butterfly Effect, Back To The Future sunt doar câteva exemple. De obicei, se lasă cu urmări nasoale.

Tot într-un film  (cred că) am auzit teoria conform căreia există un număr infinit de universuri paralele, în care toate scenariile sunt posibile. Asta înseamnă că, într-un univers paralel, eu sunt președintele SUA, în altul sunt nevasta lui Jon Bon Jovi, în altul Jon este un cântăreț sărac și îl întrețin eu. 😂 Posibilitățile sunt nelimitate – dar până acum nu mi-am rupt nici un minut din timp ca să mă gândesc la ele, pentru că mi se pare un exercițiu de inutil, din motivele explicate mai sus.

De dragul acestui articol, am făcut o excepție – și am concluzionat că, totuși, nu aș schimba nimic la viața mea de până acum.

Pixul Frixion împlinește anul acesta 10 ani. Aceste pixuri care scriu și șterg sunt importate în România exclusiv de Dacris.

L-am cumpărat și eu, ca să nu vorbesc în necunoștință de cauză, și mă declar încântată în primul rând de faptul că vine în mai multe culori (inclusiv verde deschis) și în al doilea rând de promisiunea îndeplinită: chiar șterge.