În weekend, la invitația Asociației pentru Înfrumusețarea Orașului Sibiu, am fost în Sibiu și am pictat în centrul vechi, mai precis în Piața Mică. Știu că, poate, sună pretențios: cum adică am pictat în Piața Mică? Dar de când sunt eu pictoriță?
Nu? Așa am zis și eu, dar profesorul meu pentru două zile, Cătălin Precup, a avut mai multă încredere în mine decât am avut eu, așa că mi-a explicat (mie și celorlalți cursanți – am fost patru, iar Sebi a fost unul dintre ei) exact care sunt pașii de urmat, am primit câteva informații utile și mi-a dat drumul în piață, să îmi aleg subiectul și să desenez.
Am luat foarte în serios sarcina, am măsurat, am trasat, mi-am luat inima în dinți și am început să desenez Turnul Sfatului și, apoi, clădirile învecinate. Cătălin mi-a spus că pot folosi, de exemplu, un creion pentru a calcula proporțiile, în așa fel încât desenul să respecte dimensiunile reale ale obiectelor reproduse. Minunea m-a ținut un pic, vreo două etaje de turn, așa, după care am continuat să desenez după ochi și, când a fost gata turnul, mi-am dat seama că seamănă mai degrabă cu un far. Era prea înalt. M-a ajutat profesorul să îl remediez.
Prima zi a fost doar pentru schițe în creion, iar în cea de-a doua zi, am trecut la culori. Am avut mari emoții și eram aproape convinsă că ar fi trebuit să las schița în creion, dar Cătălin m-a încurajat și, după vreo trei sau patru ore de bibilit, aproape că am terminat. Nu este un tablou complet și e departe de a fi unul perfect, dar este primul tablou lucrat de mine și sunt mândră de el așa cum este și de mine.
A fost o experiență foarte interesantă. Știți că printre temerile oamenilor, vorbitul în public este primul generator de sentimente de frică? Ei bine, și eu am suferit mulți ani de teama de a vorbi în public. Mi-am înfrânt-o când am început să vorbesc singură în fața unei camere, iar astăzi pot spune liniștită că nu mi-e teamă să vorbesc unui număr mai mare de oameni, cu condiția să stăpânesc foarte bine subiectul abordat. Adică să știu despre ce vorbesc. :)
Nu a fost cazul atunci când am pictat în Piața Mică din Sibiu… pentru că nu prea știam ce fac, iar oamenii veneau să se uite la mine, mame și tați își aduceau copiii mai aproape, să vadă „ce face tanti, uite ce frumos pictează, vezi”? Unii au fost timizi și s-au limitat la a se uita la ceea ce făceam, alții m-au întrebat de câți ani pictez, un domn mi-a spus „stați de vorbă tot cu un pictor”, cu referire la prietenul său; a trebuit să îi explic că eu nu sunt pictoriță și că e prima dată când pictez un tablou.
Dacă de la nepricepuți am primit doar încurajări, de la domnul pictor și amicul său am auzit: „dar tu le faci mai bine, nu-i așa, Cosmine? Da, eu aș fi făcut aia altfel”. Uf, un tablou am pictat și deja am adunat critici! :))
Le mulțumesc încă o dată celor implicați în proiectul Orașul Artiștilor și felicitări Primăriei municipiului Sibiu, care susține acest proiect și implicit artiștii! Dacă vreți și voi să urmați cursurile gratuite de pictură și desen, în fiecare vară, din iunie până în septembrie, acestea sunt organizate de Orașul Artiștilor, în centrul Sibiului.
Oraşul Artiştilor este deschis între 6 iunie – 30 septembrie 2018 în Piaţa Mică din Sibiu, în faţa Turnului Sfatului, şi aşteaptă curioşii cu o galerie de artă adusă în stradă, cu ateliere de pictură amenajate chiar aici, în spaţiul public, cu workshopuri pentru copii şi adulţi, cu ateliere cu părinţii şi chiar şi cu o bibliotecă din care puteţi răsfoi cărţi despre artă.
Abia ăsta e un suvenir din Sibiu! – sunt vorbele lui Cătălin, profesorul nostru. Are dreptate! Ăsta da, suvenir.
Foarte frumoase pozele :DD