blog my mind
Ce titlu ciudat… deși am 36 de ani, deși în copilărie și adolescență am mers pe jos zi de zi, de la o vârstă am devenit comodă și nu mai concepeam să merg la lucru, de exemplu, fără mașină. Mersul pe jos a devenit o activitate consumatoare de timp, rezervată celor care nu aveau alternativă. Read More …
Hai, că am scăpat de căldura excesivă din august, putem spune că nici toamnă nu mai e, ci un fel de pre-iarnă, așa că s-a mai dus una dintre scuzele pe care le invocam ca să nu facem mișcare: „e prea cald!”.
După atâtea luni de plimbat prin oraș, inevitabilul s-a produs: i-am transmis și lui Sebi microbul mersului pe jos. I-am fluturat pe la nas o competiție în comunitatea Samsung Health, i-am arătat cum mă chinui eu să fac 200 de mii de pași în ultimele 16 zile luna iulie (atunci am aflat și eu de Read More …
Nu vreau să insist, dar… Mi-ar plăcea să alerg. Am citit, de-a lungul timpului, multe texte ale unor alergători super pasionați de acest sport… ușor, să zicem. Este un sport aparent ușor, pentru că în afară de un echipament care să nu se lipească de tine și de niște încălțăminte de calitate, nu ai nevoie Read More …
Cândva prin luna noiembrie 2017, am luat hotărârea să merg pe jos de la serviciu acasă. De atunci, dimineața iau autobuzul către birou, iar după-masa plec pe jos. Sunt câțiva kilometri buni până acasă: cam patru, pe care eu de multe ori îi lungesc, mergând pe un traseu mai șerpuit. Niciodată nu merg pe același Read More …
Când merg pe jos, de obicei nu mă grăbesc și îmi place să mă uit în jurul meu, la oameni, la mașini, la clădiri. Sunt, însă, zile când mă grăbesc sau nu am chef să fiu foarte „prezentă”, iar atunci prefer să îmi pun căștile în urechi și să ascult ceva ritmat. Există aplicații (evident, Read More …