Astea-s singurele filme pe care le-am văzut în ultima vreme. Primul mi-a plăcut, la cel de-al doilea i-am ghicit sfârşitul după primele minute. Dacă vrei să vezi filmele, nu citi mai departe!
The Island
Anul 2019. Lincoln Six-Echo şi alte câteva sute sau chiar mii de clone trăiesc într-o bază militară transformată într-un fel de „spital” unde sunt create clone ale oamenilor bogaţi. Niciuna dintre clone nu ştie că este clonă, cu toţii ştiu că sunt singurii supravieţuitori ai unei contaminări masive în urma căreia planeta a fost distrusă. Singurul loc necontaminat, Insula, trebuie repopulat şi, din când în când, unele clone câştigă la loterie şi pleacă pe insula de vis.
Numai că insula nu există, clonele sunt declarate câştigătoare ale loteriei atunci când persoanele care au plătit pentru ele se îmbolnăvesc şi au nevoie de organe. Bineînţeles că nimeni nu ştie că aceste clone duc vieţi aproape normale, pentru că inventatorul lor şi-a asigurat investitorii că ele sunt menţinute în stare vegetativă.
În ziua când Jordan Two-Delta este aleasă câştigătoare a loteriei, Lincoln „miroase” ceva şi reuşesc să fugă. Şi-ar mai fi de povestit, dar mai bine vă uitaţi voi la film, chiar şi după „spoiler”.
Ghosts of Girlfriends Past
Connor Mead, fotograf de succes, burlac convins şi mare Don Juan futăcios, este invitat la nunta fratelui său mai mic, singura rudă pe care-o mai are şi singurul om pe care-l iubeşte. Încearcă să-l convingă că însurătoarea nu-i bună, că încă se mai poate răzgândi etc. Printre altele, „scapă” şi informaţia conform căreia mirele s-a culcat, în trecut, cu una dintre domnişoarele de onoare. Între timp, Connor este vizitat de fantome ale fostelor sale prietene, de fantoma unchiului său mort şi dintr-o dată realizează că o iubeşte din copilărie pe Jenny, şi ea domnişoară de oroare onoare. Numai că lui Jenny tocmai i s-a făcut „lipeala” cu un doctor tânăr, frumos, deştept şi perfect. Viitoarea mireasă află că a fost înşelată, se supără şi pleacă, iar Connor, trezit la realitate, vezi Doamne, fuge după ea, o prinde şi-i spune că în dragoste trebuie să şi rişti, nu să fugi, aşa cum a făcut el în tinereţe. Bla bla bla. Happy end.
Mie ”The Island” mi s-a parut foarte slab,nu ca idee,ci ca realizare,iar pe celalalt nu l-am vazut…
Fu fain The Island; chiar m-a pus pe gânduri la ideea de clonă. I mean… când o să fie clonat un om, o să-l tratăm ca pe o fiinţă umană sau o să-l tăiem ca pe o vacă (şi să-l facem hamburger)?