Tupeu de borfaş

Avertisment: probabil că articolul ăsta n-o să vă intereseze dacă nu aveţi blog, aşa că îmi cer scuze cititorilor care nu sunt interesaţi de subiect, dar unele lucruri trebuie spuse.

Cândva prin toamna anului trecut, am avut pe blog o campanie printr-o agenţie cu care nu mai lucrasem. Nimic nou sub soare, agenţiile de PR/publicitate au început să ne bage în seamă şi pe noi, bloggerii, în ultimii doi ani, s-au deschis multe agenţii de apartament şi aşa mai departe. Ce vreau să zic este că nu-i nimic neobişnuit să primeşti, ca blogger, propuneri de colaborare de la agenţii care lucrează pentru clienţi mai mici sau mai mari. Pentru că-s un om bun [adică le dau tuturor şansa să mă ia de fraieră o dată], am acordat acestei agenţii şi oamenilor care lucrau pentru ea prezumţia de nevinovăţie.

Am primit brief-ul, am scris articolul, între timp am semnat şi contractul, iar banii i-am primit zilele trecute. După trei luni. Unii bloggeri ştiu că puteam foarte frumos să nu mai primesc nimic şi să mă spăl pe cap cu contractul. Nu cred că vreun blogger a dat până acum în judecată o firmă sau o agenţie pentru că nu şi-a respectat obligaţiile contractuale; e prea multă bătaie de cap şi mai bine îţi vezi de ale tale decât să te plimbi prin instanţă. Cred că pe asta se şi bazează beneficiarii care nu-şi plătesc datoriile – „decât să-şi bată capul cu noi, să meargă la avocat, să îşi mănânce timpul dându-ne în judecată, vor prefera să ne lase în pace”.

De obicei, contractele de la agenţii sunt trimise prin curier. Teoretic, ai timp să-l citeşti, să vezi dacă e vreo clauză care nu ţi se pare în regulă, să-l semnezi şi să trimiţi o copie înapoi firmei. Practic, dacă tot ai „prins” curierul, deschizi plicul, arunci o scurtă privire pe contract, îl semnezi şi-l trimiţi înapoi. Realitatea „din teren” sună cam aşa:

„Punctul V. Încetarea contractului

a) Prezentul contract poate înceta prin acordul scris al ambelor părţi;
b) Oricare dintre părţi poate denunţa unilateral prezentul contract, cu condiţia notificării prealabile în scris a celeilalte părţi cu cel puţin 30 de zile înainte.
c) Neîndeplinirea obligaţiilor contractuale de către una dintre părţi dă dreptul celeilalte părţi să considere contractul desfiinţat de plin drept, fără intervenţia instanţei, cu condiţia notificării în scris a celeilalte părţi cu cel puţin 15 zile înainte”.

Asta înseamnă că dacă agenţia nu m-a plătit, adică nu şi-a îndeplinit obligaţiile contractuale, contractul pe care l-am semnat se consideră desfiinţat. Nul. Zero barat. Teoretic, clauza asta îi ajută pe ei să scape uşor de bloggerul care a promis că scrie, dar nu a făcut-o. Practic, clauza asta le dă dreptul de a-l ţepui pe blogger şi de a ieşi din toată tărăşenia cu mâinile curate.

Dar când credeţi că am observat clauza asta? Bineînţeles, atunci când termenul de plată a fost depăşit cu două luni, iar motivele invocate de angajatele agenţiei erau dintre cele mai colorate: în contract era greşit contul tău – nu eu am redactat contractul şi îmi imaginez că asta e o practică uzuală în frumoasa lume a afacerilor româneşti: treci IBAN-ul greşit, după care te dai rănit, trebuie să retrimiţi contractele, să îţi recuperezi banii, căci vai!, tu ai fost de bună credinţă şi ai făcut plata într-un cont greşit etc. -, colega care s-a ocupat de clientul X e plecată în concediu, colega a revenit din concediu dar nu ştie ce s-a întâmplat în lipsa ei, aşa că va trebui să revină ea cu un telefon peste câteva zile şi aşa mai departe.

Ei bine, dragilor…

Am mai zis eu că nu mai las pe nimeni să mă calce în picioare, dar de anul ăsta încep să „tai în carne vie”. Agenţiile cu care am mai lucrat – şi care, evident, şi-au respectat obligaţiile şi au fost de cuvânt – vor beneficia de tratament preferenţial. -Agenţiile cu care nu am mai colaborat pot să se considere avertizate: contractul îl întocmim împreună, banii se virează în contul meu cel târziu în ultima zi a contractului. În caz contrar, nu dau pe nimeni în judecată, dar scriu pe blog că agenţia X, care reprezintă clientul Y, nu plăteşte. A fost ultima dată când am permis cuiva să mă trateze aşa.

Beware! Toate campaniile de anul ăsta îmi sunt frumos organizate într-un document; a trecut ziua Z, am terminat prietenia. Vă mulţumesc pentru atenţie.

P.S.: Bloggerii-prieteni interesaţi de numele agenţiei care a făcut posibilă publicarea acestui articol mă pot întreba în privat ce şi cum. Şi deschideţi ochii, nu faceţi ca mine! Nu mai semnaţi „ca primaru'”! :P

Tupeu de borfaş…