TURIST ACASĂ. Plimbare de aprilie pe Cetatea Devei

Fără îndoială, Deva este unul dintre cele mai frumoase orașe din zonă. Nu se ridică la nivelul Timișoarei ori al Sibiului, pentru că este mai mic, dar ca turist aflat în căutare de locuri nu foarte aglomerate pe care să le vizitezi, ai putea să te oprești la „tripleta” Deva-Hunedoara-Orăștie, pentru că ai ce vizita aici:

• la Deva, Cetatea Devei, Aqualand, Centrul Vechi, fântâna muzicală din fața Casei de Cultură
• la Hunedoara, Castelul Corvinilor, grădina zoologică, Bazinul de Înot și Ștrandul Corvina
• la Orăștie, Cetatea și Centrul Vechi, foarte cochet

Weekendul trecut, dacă tot a fost vreme faină și ne-am pornit greu de acasă, am renunțat la planurile de a vizita Cetatea Alba Carolina și ne-am oprit la Deva noastră. Ne place și Castelul Corvinilor, doar că fiind aproape (iar eu lucrând la Primăria Hunedoara), îl vizităm atât de des, încât a-l vizita în weekend ar fi ca și cum aș merge la serviciu. Dar asta nu înseamnă că nu mi-e drag castelul.

Parcul de la poalele cetății din Deva era plin de copii, tineri, adulți, bătrâni; oameni de toate vârstele se bucurau de căldură. Noi am decis să urcăm pe cetate, dar deși eu plecasem cu gândul că vom urca pe jos, Sebi a fost de altă părere: mergem cu mașina până la poarta nu-știu-care, unde este și loc de parcare, iar de acolo urcăm pe jos. Cred că la intrarea în incinta a doua mergeam. Am mers eu cât am mers (cu mașina), dar skill-urile mele de șofer m-au părăsit brusc când m-am văzut pe o străduță îngustă, din ce în ce mai abruptă, fără vreun finish line vizibil. Nici nu-mi era foarte clar încotro mă îndrept, așa că la prima curbă unde am putut opri pe drum ceva mai drept, am tras frâna de mână și l-am lăsat pe Sebi să urce. Am refuzat chiar și să merg cu mașina, așa că am ajuns la poarta cetății deja gâfâind ca o locomotivă.

De aici, un șir (aparent) interminabil de scări. Scări după scări după scări, scări cât vezi cu ochii, și abrupte. Asta era varianta scurtă, că puteam alege să mergem pe cărare și să înconjurăm cetatea, dar am preferat varianta scurtă și „omorâtoare de plămâni”. Ai ce vedea: cetatea e situată pe un deal înalt, iar de acolo ai vedere panoramică, înspre oraș, înspre vest (se poate observa și o bucată din autostradă). Ies panorame fotografii panoramice faine, iar dacă ai răbdare să faci poze noaptea, rezultatele sunt spectaculoase.

Programul de vizitare a Cetăţii Deva: zilnic, între orele 9:00 – 21:00. Deși imediat după ce a fost renovată (sau reconstruită!) se discuta despre o taxă de acces în cetate, intrarea este liberă. Se plătește urcarea și coborârea cu telecabina (poți doar să urci sau doar să cobori). Preţul unui bilet pentru telecabină este 10 lei (pentru o călătorie dus-întors) şi 6 lei (pentru o călătorie dus sau întors). Copiii, studenţii şi pensionarii plătesc 5 lei pentru o călătorie dus-întors şi 3 lei pentru o călătorie dus sau întors. Veteranii de război, persoanele cu dizabilităţi şi copiii instituţionalizaţi au acces gratuit.

Se poate urca pe jos, pe la Poarta I, sau cu telecabina. Vizitatorii care utilizează telecabina achită doar contravaloarea drumului. Ultima urcare a telecabinei este la ora 20:30. Ultima coborâre este la ora 20:50. Ultima intrare pe Poarta I se face la ora 20:30. Poarta I se închide la ora 21:00.

La ora 21:00 începe și spectacolul de la fântâna muzicală. Nu am stat să filmez, vă las pe voi să o faceți și vă asigur că merită! Apa se colorează și fântâna dansează pe ritmul muzicii (așa cum am văzut eu în Barcelona, la fântâna magică *video aici* doar că la scară ceva mai mică).

Odată coborâți de pe cetate, puteam să ne oprim în centrul vechi, adică pe aleea aproape pietonală dinspre parc până la primul sens giratoriu. Am mai fost pe acolo săptămâna trecută, așa că de data asta ne-am oprit în Piața Victoriei, acolo unde este fântâna. Era plin de oameni, cum tot plin era și în Piața Arras, unde este o fântână arteziană ceva mai micuță. Despre Piața Arras am scris aici.

Sunt cafenele, câteva terase, ai ce face, dacă nu vrei să te uiți, pur și simplu, de pe o băncuță la spectacolul apei. Am văzut și un automat de cafea, iar dacă ți se face foame poți să stai la coadă la Scufița Roșie, un fast food cu produse de panificație (cam cum e Simigeria Petru în orașele mai mari) și să îți iei o felie de pizza sau un covridog.

Noi ne-am oprit la terasa Veneția. Abia la plecare am văzut cât de fain era și înăuntru, aș mai fi făcut poze dar eram prea obosită să… orice! Aici am comandat o ciocolată caldă cu migdale și nu știam că va conține migdale adevărate. Ciocolata a fost bună, groasă, migdalele sănătoase, frișca grețos de grasă, plus câțiva stropi sănătoși de esență de migdale, gustul ăla pe care credeam eu că îl au migdalele. Ciocolata cu pricina, sățioasă ca o masă, a costat 6,9 lei.

Majoritatea devenilor sunt în mall, adică la Shopping City Deva, care e situat la intrarea (sau ieșirea, depinde de unde privești) în oraș. Cel puțin așa se plângeau câțiva proprietari de afaceri (gen cafenele) atunci când a apărut mall-ul. Eu m-am bucurat să constat, a doua săptămână la rând, că nu e așa. Că au rămas suficienți deveni care să populeze și centrul vechi, și piețele elegante ale Devei, erau destui turiști (și localnici și străini) sus, pe cetate, deci ne plângem degeaba.