Unde-mi „urc” pozele online?

La Blogaria, se punea problema „share”-urii sutelor de fotografii pe care le făcuserăm toţi – că de, suntem bloggeri şi e normal să avem cu toţii aparate foto după noi. Am auzit atunci oameni plângându-se de faptul că şi-au „atins limita” pe Picasa ori pe Flickr.

Pe Flickr, un cont pro costă 25 de dolari pe an. Nu e mult, dar dacă nu plăteşti, eşti limitat la 200 de fotografii şi organizarea lor în cel mult trei seturi. La Picasa am înţeles că ar fi o limită de 2 GB. Ai depăşit-o, nu mai poţi pune poze noi.

Eu fac câteva zeci de poze într-o săptămână fără evenimente deosebite şi câteva sute sau chiar mii într-o săptămână agitată. Sigur că nu le urc pe toate pe net, am multe cadre mişcate, supraexpuse, subexpuse etc., dar pe cele pe care vreau să le pun pe blog le urc pe Ipernity.

Ce este Ipernity?

Copia franţuzească a lui Flickr, cu câteva deosebiri: cu un cont gratuit pe Ipernity, singura limită impusă este de 200 MB pe lună. A trecut luna, poţi urca alte poze, dar nu mai mult de 200 MB. Şi mai poţi urca şi filme ori fişiere audio. Ba chiar îţi poţi face şi un blog acolo, dacă nu ai altul şi te încântă ideea de a avea totul într-un singur loc.

Eu folosesc Ipernity de doi ani şi am până azi 3.157 de fişiere urcate [99,9 la sută sunt poze]. Nu s-a întâmplat niciodată să nu am acces la ele ori să fie căzut site-ul şi chiar nu înţeleg de ce aş plăti 25 de dolari pe an doar ca să fiu membru pro pe Flickr. Pentru comunitate? Poate, dar dacă într-un an te loveşte criza şi nu-ţi mai permiţi să plăteşti membership-ul? Ce faci? Tocmai ai pierdut sutele sau chiar miile de poze urcate în contul tău de profesionist.

Şi să nu uităm că Flickr mai poate să fie şi naşpa din când în când.